(+40) 734 664 847 [email protected]
Şcoala: notele deasupra cunoştințelor — partea I

Şcoala: notele deasupra cunoştințelor — partea I

Ce sunt mai importante? Notele sau cunoştințele?

Din ce în ce mai puțini elevi îşi pun întrebarea aceasta. Pentru mulți, o notă de 10 şi de 9, sau chiar de 8, aduce zâmbetul pe buze, dar oare cu ce noțiuni vor rămâne cei care își vor umple carnetul de elev cu aceste cifre? Câți dintre ei vor folosi lucrurile învățate, mecanic sau sistematic, sau măcar şi le vor aminti?

Din primul moment în care un copil trece pragul şcolii este evaluat pe baza unor numere sau litere. Elevul primeşte note pentru tot ceea ce face: de la cum se comportă, la cât de frumos scrie şi până la cât de frumos pictează sau cât de repede aleargă. Pe baza acestor note se întocmeşte un clasament ce ierarhizează elevii unei clase/şcoli/județ/țară.

Niciunui părinte nu îi place ca făptura căreia i-a dat viață să vină acasă cu o notă mică, fie ea mai mică cu câteva zecimale față de cea a fiului vecinei de la patru. Copiii sunt comparați cu ceilalți pe baza unor litere şi cifre pe care mulți le-ar considera oglinda cunoştințelor pe care le posedă. Dar puțini se gândesc la cunoştințele cu care ei rămân după ce sunt evaluați. Elevii devin astfel, ceea ce mulți numesc, vânători de note, scorurile cât mai înalte la teste şi teze ajungând până în punctul de a fi numite obsesii.

Această ideologie de elev perfect este implementată în mințile majorității elevilor. Unii dintre ei ajung să-şi ia toate examenele cu note maxime, devin olimpici şi şefi de promoție, pe când alții ajung să fie comparați cu aceşti elevi de nota 10. Stima lor de sine descreşte considerabil, iar dragostea de carte se pierde pe drum. ,,Ce rost are să încerc când ştiu că voi avea o notă mai mică decât colega mea de bancă?”. Din nefericire, acest mod de gândire afectează performanțele şcolare şi din ce în ce mai puțini oameni realizează că notele nu reflectă inteligența unei persoane. Ați fi surprinşi să aflați că există nu una, ci nouă tipuri de inteligență – după cum afirmă psihologii.

Efectele inteligenței emoționale asupra succesului școlar

Efectele inteligenței emoționale asupra succesului școlar

Inteligența se referă la o aptitudine care poate fi exersată și îmbunătațită, caracterizând capacitatea de a descoperi proprietățile obiectelor și fenomenelor înconjurătoare, relațiile dintre acestea și ne oferă posibilitatea de a rezolva probleme noi.

În cadrul sistemului educațional este folosită o anumită inteligență școlară care este modelată după cerințele si nevoile acestuia, însă succesul școlar nu depinde numai de acest fel de inteligență, ci și de un factor foarte important, inteligența emoțională.

Inteligența emoțională este formată din câteva elemente: înțelegerea mai amplă a emoțiilor, gestionarea eficientă a acestora, creșterea productivității și a stimei de sine și înțelegerea mai eficientă a celor din jur, care crește gradul de confort al conviețuirii cu aceștia.

În mare parte, mai ales in sistemul nostru educațional, nu avem posibilitatea de a ne dezvolta corespunzător această abilitate, deoarece nu este un subiect considerat chiar atât de important. Însă, acest factor este, cu adevărat important în obținerea reușitei școlare, deoarece inteligența școlară fară o bună dezvoltare pe plan emoțional nu este mereu de ajuns, sau acoperă doar sfera activităților didactice impuse, în viitor majoritatea elevilor nefiind pregătiți pentru adevăratele probleme ale vieții.

Dezvoltarea acestei aptitudini pune în prim-plan o aboradare practică, în defavoarea celei teoretice. Prin exersarea abilităților emoționale, acestea devin o a doua natură în comportamentul nostru.

Odată început, procesul de învățare este permanent și reprezintă o dezvoltare continuă a inteligenței emoționale care ne ajută, în mod concret, la managementul emoțiilor, flexibilitatea adaptării la schimbare, gestionarea conflictelor și a stresului, dezvoltându-ne abilitățile sociale și felul în care ne raportăm la ceea ce simt ceilalți.

Succesul școlar este determinat de: gradul de cunoaștere a sinelui, a potențialului personal, nivelul stimei de sine, reprezentarea proprie a succesului, relația dintre elevi și profesori; caracteristici strâns legate de inteligența emoțională.
Astfel, observăm că nu neapărat capacitatea noastră de a fi buni la o materie sau de a ne mula cerințelor școlii este esențială in procesul de învățare și în reușita școlară, ci mai degrabă capacitatea de a ști cum să învățăm logic și să facem față provocărilor la nivel emoțional.

Absolvenții își schimbă cariera după facultate- de ce?

Absolvenții își schimbă cariera după facultate- de ce?

Odată cu alegerea unei facultăți care îndeplinește cerințele unui proaspăt student, acesta se bucură de viața de student, crește, se dezvoltă, ca mai apoi să fie întâmpinat de viața de adult și alegerea unei cariere. Mai multe studii au arătat faptul că o mare parte din absolvenții facultăților din România aleg alt domeniu pentru cariera lor, fără a mai ține cont de specializarea/ specializările lor.

Există mai multe motive din cauza cărora proaspății absolvenți aleg să nu-și urmeze cariera pentru care au fost pregătiți în timpul facultății sau cel puțin credem că au fost pregătiți. O multitudine de „noi adulți” a recunoscut faptul că, în ciuda pregătirii minuțioase, ei se simt nepregătiți să funcționeze în domeniul pe care și l-au ales inițial. Unul dintre motivele principale ale nesiguranței acestora este modul haotic de predare și furnizare a informațiilor, fără elemente practice care să îi capteze. Mentalitatea pe care o impune sistemul educațional nu îi ajută pe studenți să se dezvolte sau să exploreze in lux de amănunte, ci doar le pune în față o masă de informație cu care aceștia trebuie să se descurce mai târziu în viață. O alternativă mai simplă la care recurg mulți adulți în devenire este simpla alegere a unei cariere din alt domeniu, care le satisface atât cerințele financiare, cât le pune în valoare calitățile.

De altfel, aici pot intervenii și părinții care doresc „un viitor strălucit” copiilor acestora, fără a sta să analizeze de fapt cât de nepregătiți ies absolvenții de pe băncile facultăților țării noastre sau să țină cont de dorințele copilului lor. Influența pe care părinții și apropiații o au asupra alegerii atât unei facultăți, cât și ocupația, este foarte mare, îmbinându-se cu „sfaturile” pe care le oferă societatea „vei fi fericit și împlinit atunci când vei fi stabil financiar și așezat la casa ta.”. Din aceste motive, mulți absolvenți aleg cariere ce le satisfac nevoile financiare, chiar dacă au urmat o facultate ce îi pregătea pentru un domeniu care îi interesa sau o altă specialitate, ce le satisface cerințele personale în ciuda specializării lor într-o funcție care le putea oferi stabilitate financiară.

Există foarte puțini absolvenți care pot declara faptul că s-au specializat într-o ocupație care le face plăcere și sunt satisfăcuți pe toate planurile profesionale, fără a lua în considerare studenții care au ales să urmeze o facultate in străinătate pentru specializare adevărată, într-un sistem educațional ce le oferă răspunsurile la toate întrebările pe care le au în legătură cu viața de adult și nu numai.

Stresul și puterea optimismului

Stresul și puterea optimismului


Mulți dintre noi suntem sau am fost implicați în anumite împrejurări mai mult sau mai puțin stresante. Mai ales în acest context pandemic, în care ne confruntăm cu inadaptarea la cursurile online și cu distanțarea sociala, este firesc ca uneori să fii copleșit de situație. Schimbarea începe prin conștientizare și poți deveni o persoana mai bună acceptându-te așa cum ești.
Stresul este un factor indispensabil în mediul bazat pe adaptare al oamenilor. Atunci când ne referim la stres, deseori punem în prim-plan partea nocivă, caracterizată de o suprasolicitare, mai ales psihică, dar și fizică. Acesta în sine poate fi un ajutor dacă reușim să găsim acel echilibru interior, preluând majoritatea beneficiilor și renunțând la factorii dăunători cum ar fi încordarea, tensiunea, constrângerea.
Putem să privim partea bună a lucrurilor și să folosim aceste situații stresante în favoarea noastră, deoarece stresul gestionat corespunzător poate fi utilizat ca motivație și determinare în lucrurile pe care le facem, mărind productivitatea.
Aici intervine puterea optimismului și, de asemenea, capacitatea de a arunca o privire obiectivă asupra acțiunilor noastre. Abordarea cu optimism a situațiilor stresante are puterea de a deschide orizonturi gândirii, ceea ce ne permite să gestionăm stresul într-un mod pozitiv. Mintea, fiind mai limpede, analizează totul în ansamblu și conștientizează cu adevărat gravitatea situației, deci stresul este folosit ca factor de moblizare, iar munca este făcută cu mai mare plăcere, obiectivul este atins mai ușor și rezultatele sunt mai bune.
Optimismul nu este, însă, o încercare de a scăpa de responsabilitățile tale, așteptând ca totul să vină de la sine, ci implică un efort de zi cu zi și o anumită disciplină. Adevărata putere a acestuia stă în noi înșine, în lucrurile mici, în greșelile din care învățăm.
Obiectivitatea în luarea deciziilor combinată cu puterea optimismului duce la o productivitate în activitățile pe care le facem, la o înțelegere mai bună a lumii în care trăim și la un stil de viață mai sănătos care derivă din împăcarea sufletească realizată.

Cluburile şcolare- ocuparea timpului liber într-un mod creativ

Cluburile şcolare- ocuparea timpului liber într-un mod creativ

Din ce în ce mai puține şcoli optează pentru inființarea cluburilor şcolare. Elevii îşi petrec timpul liber ocupându-se cu diverse activități care, de cele mai multe ori, nu îi stimulează în a se dezvolta. Pasiunile fiecăruia rămân astfel îngropate, creativitatea fiind astupată în timp.


Fie că vorbim de cele sportive, fie de cele de creație sau de pictură, ori cu orice altă tematică, cluburile şcolare joacă un rol extrem de important în dezvoltarea abilităților şi creativității, ori gândirii logice ale elevului.


Foarte puține persoane realizează cât de importante sunt pasiunile elevilor sau pasiunile în general. ,,Pasiunile noastre sunt principalele unelte ale conservării noastre; este, deci, o încercare pe atât de vană, pe atât de ridicolă, să vrei să le distrugi.” Afirma cândva Jean Jacques Rousseau. Deci de ce le-am îngropa? Dezvoltarea noastră începe în şcoală, astfel caracterele se conturează şi hobby-urile încep să apară. Ele fac parte din noi şi ne definesc, iar şcoala este locul în care le punem cel mai des în evidență.


Din păcate, din ce în ce mai puține cluburi şcolare există ori sunt mai mereu fără membri. Dacă există cluburi la voi în şcoală care se mulează pe preferințele voastre de ce nu le-ați frecventa? O minte ocupată şi activă alături de un suflet împăcat şi fericit vă vor ajuta în dezvoltarea personală.

Voi ce pasiuni aveți?