(+40) 734 664 847 [email protected]

Fiecare elev e unic şi diferit, pentru că oamenii sunt unici, această compariție între doi, trei sau mai mulți nu îşi are locul. Nu numai că afectează încrederea în sine, dar poate dezvolta atât anxietate, cât şi nesiguranță. Şcoala trebuie să fie un loc prosper în care fiecare să-şi dezvolte caracterul şi inteligența. Oamenii gândesc diferit. Oricine poate fi inteligent, iar o notă de 10 sau de 4 nu reflectă ,,valoarea“, după cum o numesc mulţi, unui elev.

Cei mai mulți apelează la metode nefolositoare de obținere a unei note mari cum ar fi copiatul sau metoda clasică: tocitul. Astfel, zicala ,,înveți pentru tine” s-a transformat în ,,învăț pentru nota zece” sau ,,învăț pentru a-i demonstra colegei de bancă că sunt mai deştept decât ea”. Apar deci şi rivalități între copii. Deoarece majoritatea pot fi incluşi în categoria celor care sunt veşnic comparați cu olimpicii, răutățile şi ura la adresa învățăturii devin ceva comun în colectivul clasei sau al şcolii, ori în grupul de prieteni. Pe de altă parte, elevii cu note mai micuțe sunt adesea marginalizați, atât de profesori, cât şi de ceilalți elevi; o clasă ajungând să fie împărțită în olimpici şi restul elevilor.

Dar aceasta nu este singura problemă.

După cum spuneam, mulți copii decid să tocească sau să copieze pentru a avea note mai mari şi pentru a-şi face părinții mândri. Într-adevăr, job-ul elevului este şcoala, dar, exact ca un adult, elevul trebuie să fie eficient, însemnând că trebuie să rămână cu ceva după ce susține un test sau o evaluare orală. Ce rost are învățarea unei poezii în germană doar pentru o notă de zece? Câți dintre elevi o vor mai recita sau şi-o vor mai aminti în viitor?

Voi pe ce puneți accent? Sunt mai importante notele sau cunoştințele?