(+40) 734 664 847 [email protected]

🇷🇴Dobrești este o comună în județul Argeș formată din satele Dobrești (reședința) și Furești.
📍Din cercetările efectuate, urme arheologice ale existenței omului în această localitate datează din anul 5500 î.e.n. Un tumul și o mică așezare (în situl cu mai multe movile) din epoca bronzului, cultura Tei.
⏹️La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Haitești, Cercei și Furești.
📜Primul document scris, legat de Dobrești, este despre o proprietate a unui căpitan de oști Dobrici de la care localitatea și-ar fi luat numele. Este datat văleatul (anul 1384), deci cu doi ani înainte de urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mircea cel Bătrân. Actul a fost semnat de voievodul Radu Basarab, tatăl lui Mircea, înscăunat după ce fratele său a fost omorât de țarul bulgar Sișman. Documentul descoperit de Ștefan Ionescu (locuitor al comunei) a fost împrumutat profesorului Nicolae Iorga care nu l-a mai înapoiat. Nu se știe dacă mai este undeva sau a fost pierdut odată cu tezaurul și documentele predate “aliatului” rus pentru a fi păstrate până la trecerea primului război mondial.📃Două documente originale (în care apar Boțești, Cornet, Glâmboc, Valea Lenții), văleatul (1587) din domnia lui Mihnea Voievod, sunt legate de o proprietate a unui cetățean din Dobrești, numit Lepădat.
❗În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un Tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). ✝️În comuna Dobrești se află o cruce de piatra ce datează din secolul al XIX-lea, lângă casa Setraru Gheorghe.
⏺️Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în satul Dobrești:
1️⃣Casa Gheorghe Marinescu;
2️⃣Casa Stancu Badea;
3️⃣Casa memorială Ion Mihalache.❕Trei biserici din comună sunt incluse în lista patrimoniului cultural-istoric:
⛪Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Dobrești (1924-1937), ctitorită cu sprijinul financiar de la Ministerul Cultelor;🕌Biserica ,,Înălțarea Domnului” din Dobrești (1865-1868), ctitorită de obștea satului în locul unei biserici ruinate, pe fosta moșie a vornicului Radu Golescu;
🕍Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din Furești (1893-1894), ctitorită de enoriașii parohiei.
📖Conform legendelor, Petru Cercel, fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun, despre care se susține că ar fi fiul nelegitim al lui Mihai Viteazul, ar fi locuit o perioadă în comuna Dobrești.
📚Legendele cumulate și sintetizate de Ionel Bătrânu în „File de istorie” ne spun că în drumul său pentru instalarea pe tron a venit în Dobrești unde avea câțiva oameni de încredere printre care și pe Neacșu Ceaușu. Așa a cunoscut-o pe frumoasa Vochița (fiica lui Neacșu) cu care s-a căsătorit în secret iar apoi a luat-o la Târgoviște. A stat ascuns în Dobrești ceva timp în care Vochița a mai dat naștere la doi fii. Primul fiu Teodosie Cercel, după o viață tumultoasă, s-a călugărit într-un schit construit în Dealul Ban din Dobrești.
▪️Numele de familie Cercel dăinue în comună până pe la 1900 fiind purtat de oameni.
🛕În comuna Dobrești se află Monumentul Eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial din anul 1921.
🏫Între 1938 și 1940, cu contribuția sătenilor, dar și a lui Ion Mihalache, s-a construit căminul cultural multifuncțional, unul dintre cel mai mari din satele țării. La subsol a funcționat până în 1948 o școală de gospodărire pentru fete și baia comunală. La parter este o sală mare de spectacol cu scenă, bibliotecă și sala de lectură, două săli pentru dispensar care au funcționat aici până în 1947 când a fost mutat în casa soților Niculina și Ion Mihalache. Tot la parter, a funcționat un magazin al cooperativei. La etajul 1 erau patru săli pentru birourile căminului și ale cooperativei, și o sală pentru muzeu. La etajul 2 erau 5 camere pentru oaspeți. După 1989 căminul cultural poartă numele Ion Mihalache.

Bibliografie 1.Diaconescu, Ion, Ţepelea, Gabriel (coord), Ion Mihalache în faţa istoriei, Editura Gândirea Românească, Bucureşti, 1993;
2. Legendele satului Dobrești, Ionel Bătrânu (preotul Ionel Popescu), 1978,dactilografiat;
3. Ionescu,T.Vasile, Comuna Dobrești, Mușcel, 1968, dactilografiat;4.Stan, Apostol, Ion Mihalache. Destinul unei vieţi, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999.


Sursă: Marius Nicolaescu