(+40) 734 664 847 [email protected]

📌Despre saşii şi Bărăţia din Câmpulung se povestesc multe.
🖼️Prezenţa acestora la Câmpulung este legată de efortul Regatului ungar de a-şi extinde stăpânirea, dar şi de raţiuni economice. Iată ce spune, la 1640, minoritul conventual Angelo Petricca din Sonnino: „Acest oraş este aşezat la hotarele Transilvaniei şi locuitorii lui sunt transilvăneni din vechime, de rit catolic, care s-au aşezat aici la hotare din cauza fertilităţii pământului”, scrie Alexandru Ciocîltan, citând din „Călători străini despre Ţările Române”.
🗺️La Câmpulung, saşii au zidit în secolul al XIII-lea un Cloaşter (din germană Kloster, mânăstire), despre care Nicolae Iorga, în Istoria Bisericii Româneşti, povesteşte ca despre cel dintâi lăcaş de zid din toată Românimea. Legenda spune că biserica fusese dăruită Apusenilor de către „Doamna lui Negru-Vodă”, pe la 1220.
📎În anul 1300, a fost înmormântat în interiorul acesteia, în spatele altarului, comitele sas Laurencius de Longo Campo, conform inscripţiei de pe piatra tombală – prima scriere epigrafică în limba latină şi prima atestare a oraşului.Laurențiu de Câmpulung, în latină Laurencius de Longo Campo (d. 1300), a fost ultimul comite sas al orașului Câmpulung (în germană Langenau), din Țara Românească. După modelul comunităților săsești din Transilvania, și grupul de sași stabiliți la sud de Carpați a avut în frunte un comite, ce purta și numele de greav. Laurențiu de Longo Campo a fost, probabil, ultimul comite al Câmpulungului.
🗿În jurul acestui personaj s-a stârnit o amplă dezbatere științifică, unii istorici considerându-l un reprezentant al regelui maghiar, alții un simplu ales al comunității săsești din Câmpulung, ce dădea seamă unuia din voievozii de la sud de Carpați (probabil celui ce rezida la Argeș). Funcția comitelui a fost înlocuită apoi de cea a „județului”, ales de orășeni și ajutat de 12 pârgari („bürgeri”).În timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) au fost exercitate presiuni pentru trecerea juzilor catolici ai Câmpulungului la ortodoxie.
📍În anul 1730 a fost construit impresionantul turn – clopotniţă şi s-au înlocuit zidurile înconjurătoare. El este în rândul clădirilor din partea de apus a bisericii Sf. Iacob. Are formă pătrată cu baza de 5m şi o înălţime de 13m până la cornişe. Genul decoraţiei exterioare este acelaşi cu cel al Mânăstirii Negru Vodă, cu trei rânduri suprapuse de arcaturi şi panouri. Partea superioară care se află peste cornişa principală, este desigur, un adaos ulterior.
🕌Biserica Sf. Iacob, refacută la 1760, după ca a căzut prada năvălirii turcilor (1737), este construită pe locul unei biserici mai vechi, datând probabil din secolul al XIII-lea. Biserica nu reprezinta decât o parte din vechea construcţie, se pare mult mai întinsă. Clădirea joasă, fără turle, având mai mult înfăţişarea unei case cu o singură încăpere, nu se observă din partea de apus unde se află un şir de case cu două etaje, mult mai înalte decât sfântul lăcaş.
📖Într-o cronică realizată în 1764 de Blazius Kleiner, un călugăr franciscan din Câmpulung, se arată că Bărăția a fost deservită mai întâi de călugări dominicani și mai apoi de franciscan.
◾Ansamblul a fost restaurat la începutul anilor 1960 de către arhitectul Ștefan Balș, care a degajat clădirile istorice de construcțiile parazitare și a redat nivelul original al pavimentului interior și exterior. În anii 1963–1965 au fost întreprinse cercetări arheologice, conduse de Dinu V. Rosetti, în legătură cu restaurarea ansamblului Bărăției.
📑Cercetările au dovedit că biserica existentă reprezintă corul, ridicat în secolul al XV-lea, în locul fundațiilor corului unui edificiu din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în prelungirea navei acestuia, care a fost mai târziu dărâmată. Săpăturile au scos la lumină fundațiile corului inițial și cele ale navei, care au fost puse în valoare prin restaurare.
🔹Construcţia bisericii ca atare, nu prezintă elemente arhitecturale deosebite. Ea este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, fără turla, terminată la est cu o absidă poligonală în trei laturi. Un cadran solar, purtând data de 1706, este sculptat pe unul dintre cele trei contraforturi ce sprijină zidul pe latura de sud a bisericii. Alte urme pe zid atestă faptul ca actuala construcţie este doar o parte din vechea biserică, ridicată se pare pe un plan mult mai vast.
📝Petre Ispirescu scria în una din lucrările sale: „Această biserică catolică este mai bogată decât toate bisericile ortodoxe: are moşii, codri de munţi cu păduri frumoase pe care le exploatează călugărul papistaş foarte sistematic; […] se zice că bărăţia este înzestrată cu averi încă de pe timpurile lui Radu Negru Vodă.”BibliografieCiotei, Constantin. Pârnuță, Gheorghe. Popescu-Argeșel, Ion. Monografia Municipiului Câmpulung-Muscel. Editura Expert. 2005Răuțescu, Ioan. Câmpulung -Muscel: Monografie Istorică. Tipografia Gh.Gh. Vlădescu -Câmpulung. 1943. Ediție Anastatică.Editura Ars Docendi.Universitatea din București, 2009


Sursă: Marius Nicolaescu