(+40) 734 664 847 [email protected]
Sistemul educațional românesc- memorare sau învățare?

Sistemul educațional românesc- memorare sau învățare?

Un aspect reprezentativ sistemului de învățământ actual este furnizarea unei mari cantități de informație legată de diferite materii, dispunerea acesteia în mintea elevilor, dar și evaluarea din multitudinea de materii predate. Metoda românească de învățare este, de fapt, memorarea informației cu scopul evaluării care, inevitabil, ne duce la celebra vânătoare de note.

Cu cât este volumul de materie predată mai mare, cu atât pretențiile cadrelor didactice la memorare crește, iar anxietatea din momentul evaluării este sporită. Metodele de predare sunt ineficiente, împingându-i pe copii să învețe pe de rost lecția în loc să scoată idei principale și a o înțelege. În aceeași măsură, profesorii de la catredele românești sunt conștienți de standardele exagerat de ridicate pe care le au atât dumnealor, cât și colegii acestora.

Elevii români sunt încolțiți cu informație din toate unghiurile, fiind nevoiți să o memoreze pe o durata scurta de timp strict pentru evaluarea ulterioară. În acest mod, informația pe care noi, elevii o primim devine inutilă, nefiind procesată concret. În același timp, sistemul nostru are pretenția ca elevii săi să cunoască o multitudine de amănunte despre o amplitudine de subiecte, la fel de detaliat. Astfel, învățăceii sunt mai concentrați pe memorare, pe evaluări și pe notele primite, în locul focusării pe ce materii le atrag atenția, pe subiecte care le stârnesc interesul.

În acest mod, elevii și studenții români nu își pot exploata dorințele sau interesele decât în momentul în care nu oferă destulă atenție anumitor teme, fapt ce le poate afecta rezultatele școlare.

Elevilor ar trebui să le fie oferită libertatea de a se informa în amănunt despre subiectele ce le stârnesc interesul, dedicându-și mai puțin atenția spre materii care nu le satisfac curiozitatea.

Școala online- benefică pentru sănătatea mentală a elevilor?

Școala online- benefică pentru sănătatea mentală a elevilor?

În urma hotărârii Ministerului Educației din data de 7 decembrie 2020, adresată CNSU, a fost aprobată prelungirea suspendării activităților care impun prezența fizică a preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea acestora în mediul online, exclusiv. Aceste măsuri sanitare, motivate de situația epidemiologică actuală, au avut un impact zdruncinător atât în rândul beneficiarilor de educație, cât și pentru cadrele didactice, schema de învățare schimbându-se complet.

Odată cu mutarea mediului de învățare din băncile de lemn ale școlilor în scaunele confortabile ale birourilor sau printre pernele paturilor, ni s-a schimbat și perspectiva asupra vieții de elev. Multitudinea de teme cerute de cadrele didactice, termenele limită, „vânatul” notelor, lipsa timpului și-au pus amprenta asupra elevilor neobișnuiți acestui mediu. Dintr-odată, confortul patului s-a transformat în stresul trezirii la primele ore ale dimineții pentru a pregăti diferite materiale pentru materiile din acea zi. Din dorința de a face cât mai multe, în cât mai puțin timp, am devenit olimpici la multitasking și, fără să ne dăm seama, neglijam pași esențiali din inițiala noastră rutină.

Mesele sau ieșirile în aer liber dintre ore păreau imposibile, termenele limită ale temelor sau eseurilor acaparându-ne în totalitate timpul. Odată cu aceste schimbări, au venit și problemele de sănătate ale elevilor. Durerile provocate de orele petrecute la birou, insomnie, alimentație haotică, oboseală și dioptriile crescute au avut un efect negativ enorm asupra sănătății elevilor.

Sănătatea mentală a fost afectată puternic, stresul, anxietatea și izolarea față de ceilalți membrii ai familiei având o influență negativă atât pentru persoanele din jurul nostru, dar și pentru noi ca indivizi. Detașarea față de familie din cauza temelor și stresului provocat de școală contribuie la izolarea noastră, anxietatea de a nu preda anumite lucrări la timp, sentimentul de a ”nu fii destul”, destul de deștept, destul de activ la oră, destul de implicat afectează foarte mult perspectiva unui copil în dezvoltare emoționala asupra sinelui. Cititul pentru pura plăcere și dorință de informare a individului devine un task nerealizabil, pasiunile și interesele externe învățământului fiind ignorate, progresul dezvoltării extrașcolare devenind stagnante.

În extrema contrară, folosirea surselor de informare de pe internet în mod excesiv, pentru orice tip de exercițiu, cât de mic, amplifică dorința elevului de a ”scăpa ușor” pentru ca mai târziu, acesta să fie obligat să învețe să ”învețe” . Ajutorul internetului nu este întotdeauna benefic, deoarece, în ciuda ușurării muncii, putem deveni dependenți de ajutorul altcuiva în loc să ne bazăm pe propriile puteri.

 Educația din momentul de față este diferită față de cea cu care eram obișnuiți, însă poate deveni un mediu relativ plăcut decât atunci când se va șterge ideea cadrelor didactice în legătură cu amplitudinea timpului de care dispunem de când ne aflăm acasă, mediu confortabil și vom funcționa cu toții pe înțelegere reciprocă.

Importanța culturii generale în viața elevilor

Importanța culturii generale în viața elevilor

Cultura generală joacă un rol important în viețile noastre, constând în cunoștințe universale despre diferite subiecte și contribuie a dezvoltarea creierului și memoriei noastre. Subiecte pe care le poate deschide și pe care le poate dezbate oricine. S-a format pe plan mondial ideea că „unele lucruri țin de cultura generală și este obligatoriu să le știi”.

Cultura generală are un impact extrem de mare asupra elevilor și studenților, contribuind la cunoașterea lumii și împingându-i pe aceștia să descopere continuu lucruri care, pe viitor, pot influența cariera acestora. Informații precum care este cel mai lung râu din lume, de unde izvorăște Dunărea sau cine a fost William Shakespeare formează cultura generală a unei persoane și îl poate ajuta pe acesta să se dezvolte atât academic, cât și personal.

În foarte multe cazuri, studenții absolvenți din țara noastră și-au ales domeniile de interes în care să funcționeze sau chiar majoritatea pasiunilor în urma dezvoltării unui subiect din cultura lor generală. Nu ai cum să fii cu certitudine pasionat de un subiect dacă nu ai început cu un „mic bagaj de cunoștințe” pe care mai târziu l-ai îmbogățit în funcție de interesul față de acesta. Cultura generală cuprinde informații despre lumea care ne înconjoară, oamenii faimoși care au schimbat-o și descoperiri care ne-au îmbunătățit sau nu perspectiva asupra noastră. Ea constă în primele lucruri pe care le învățăm de când ne naștem, învățăm să mergem, să vorbim, primele cunoștințe care ne formează personalitatea, capacitatea academică și intelectuală și prezintă o importanța oricărui elev pentru a se descurca mai departe în viață.

În același timp, cunoștințele dobândite ne dau o satisfacție personala, întărindu-ne stima de sine, astfel ne simțim mai valoroși și stăpâni pe propriile puteri. Cultura generală ne face să țintim mai sus, ridicându-ne standardele în alegerea unei cariere, pasiuni sau pentru ce ne dorim în viață. Simultan, în urma extinderii vocabularului și limbajului venite odată cu evoluarea culturii noastre generale, putem face față unei multitudini de subiecte de discuție, putându-ne integra într-un grup social cu nivel intelectual ridicat.

Avem nevoie de susținerea sistemului educațional pentru a ne putea dezvolta armonios pe toate planurile și avem nevoie de susținere pentru a ieși din „zona de confort”, culturalizându-ne pe planuri ce nu vizează subiecte strict academice, impusă de mediul școlar.

Absolvenții își schimbă cariera după facultate- de ce?

Absolvenții își schimbă cariera după facultate- de ce?

Odată cu alegerea unei facultăți care îndeplinește cerințele unui proaspăt student, acesta se bucură de viața de student, crește, se dezvoltă, ca mai apoi să fie întâmpinat de viața de adult și alegerea unei cariere. Mai multe studii au arătat faptul că o mare parte din absolvenții facultăților din România aleg alt domeniu pentru cariera lor, fără a mai ține cont de specializarea/ specializările lor.

Există mai multe motive din cauza cărora proaspății absolvenți aleg să nu-și urmeze cariera pentru care au fost pregătiți în timpul facultății sau cel puțin credem că au fost pregătiți. O multitudine de „noi adulți” a recunoscut faptul că, în ciuda pregătirii minuțioase, ei se simt nepregătiți să funcționeze în domeniul pe care și l-au ales inițial. Unul dintre motivele principale ale nesiguranței acestora este modul haotic de predare și furnizare a informațiilor, fără elemente practice care să îi capteze. Mentalitatea pe care o impune sistemul educațional nu îi ajută pe studenți să se dezvolte sau să exploreze in lux de amănunte, ci doar le pune în față o masă de informație cu care aceștia trebuie să se descurce mai târziu în viață. O alternativă mai simplă la care recurg mulți adulți în devenire este simpla alegere a unei cariere din alt domeniu, care le satisface atât cerințele financiare, cât le pune în valoare calitățile.

De altfel, aici pot intervenii și părinții care doresc „un viitor strălucit” copiilor acestora, fără a sta să analizeze de fapt cât de nepregătiți ies absolvenții de pe băncile facultăților țării noastre sau să țină cont de dorințele copilului lor. Influența pe care părinții și apropiații o au asupra alegerii atât unei facultăți, cât și ocupația, este foarte mare, îmbinându-se cu „sfaturile” pe care le oferă societatea „vei fi fericit și împlinit atunci când vei fi stabil financiar și așezat la casa ta.”. Din aceste motive, mulți absolvenți aleg cariere ce le satisfac nevoile financiare, chiar dacă au urmat o facultate ce îi pregătea pentru un domeniu care îi interesa sau o altă specialitate, ce le satisface cerințele personale în ciuda specializării lor într-o funcție care le putea oferi stabilitate financiară.

Există foarte puțini absolvenți care pot declara faptul că s-au specializat într-o ocupație care le face plăcere și sunt satisfăcuți pe toate planurile profesionale, fără a lua în considerare studenții care au ales să urmeze o facultate in străinătate pentru specializare adevărată, într-un sistem educațional ce le oferă răspunsurile la toate întrebările pe care le au în legătură cu viața de adult și nu numai.

Programa școlară făcută de elevi, pentru elevi.

Programa școlară făcută de elevi, pentru elevi.

De câte ori ați auzit elevii absolvenți că tot ce au învățat în școală i-au ajutat în viață? Majoritatea materiilor cu „pretenții” din timpul școlii s-au dovedit ineficiente pe perioada vieții pentru majoritatea elevilor absolvenți sau încă aflați în studiu, fiind neaplicate în nicio situație. Astfel, ne-am documentat în legătură cu ce domenii îi fascinează pe elevii argeșeni și ce materii simt că i-ar ajuta pe perioada îndelungată.

Majoritatea persoanelor sunt de părere că „școlile ucid creativitatea”, arta și toate domeniile care gravitează în jurul său reprezentând o „pierdere de vreme”, iar persoanele care se dezvoltă pe acest plan, excelând mai târziu în viață, „vor muri de foame”. Cu toate acestea, România a crescut unii dintre cei mai iubiți si recunoscuți artiști din lume în cinematografie, pictură, sculptură, literatură etc., care atrag până și în ziua de astăzi, atât generațiile vechi, cât și pe cele noi. De aici tragem concluzia că aceasta prezintă o importanță majoră în dezvoltarea gândirii, punându-ne la încercare creativitatea și autenticitate, totodată ajutându-ne să ieșim din tiparul impus de sistem.

Găsirea unei cariere care îți pune în valoare calitățile, care te va susține financiar pe lungă durată, nu te va consuma mental și nu te va plictisi a fost dintotdeauna cea mai grea alegere pe care un tânăr absolvent trebuie să o facă. Atelierele de consiliere în privința alegerii unei cariere sunt extrem de căutate și importante, însă sistemul educațional nu reprezintă decât o restricționare a gândirii și dezvoltarea anumitor aptitudini, fapt ce rezultă în ieșirea elevilor de pe băncile școlilor neinformați în domenii precum educația financiară, juridică, măsuri de prim-ajutor sau politică.

De asemenea, odată cu dorința de a ne găsi cariera perfectă pentru personalitatea noastră, trebuie să ne cunoaștem pe noi, iar dezvoltarea personală a fost unul dintre răspunsurile pe care le-am primit cel mai mult. Orientarea personală și educația civică sunt unele dintre puținele materii despre care nu se vorbește aproape deloc în sistemul românesc de învățământ, dar care prezintă un rol primordial în conduita oricărei persoane. De la codul bunelor maniere până la cum să ne gestionam comportamentul în diferite situații, inteligența emoțională a fost și este un subiect abordat de-a lungul timpului, însă niciodată pus în aplicare sau introdus în programa școlară, iar absența asistenței psihologice în școli se face resimțită din ce în ce mai mult, devenind copleșitoare atunci când tot mai mulți elevi se luptă cu diverse condiții.

Elevii și studenții români au nevoie de o reîmprospătare a programei școlare care le conferă posibilitatea de a-și cultiva aspirațiile și acumula cunoștințe pe mai multe domenii, promovând atât creativitatea, cât și „școlindu-i” pe aceștia în luarea deciziilor importante pe perioada vieții.