(+40) 734 664 847 [email protected]
STOP GREȘELILOR ETICE! Sunt necesare doar 2 note pentru încheierea mediei, nu 4, 5, 6 sau 10.

STOP GREȘELILOR ETICE! Sunt necesare doar 2 note pentru încheierea mediei, nu 4, 5, 6 sau 10.

Explicație pe scurt: indiferent de materie, de numărul de ore pe săptămână sau de orice alt criteriu, ai nevoie de MINIM 2 NOTE pentru încheierea mediei. Doamnele și domnii profesori pot cere 4-5 note, dar îți pot încheia media cu minim 2, iar impunerea unui anumit număr de note nu este chiar în regulă și ar trebui raportată în ritm alert către direcțiunea instituției de învățământ.

Media elevilor poate fi încheiată în acest an școlar cu doar două note sau calificative, indiferent de disciplină și indiferent câte ore pe săptămână are acea disciplină în planurile-cadru, potrivit Ordinului de ministru nr. 3.108/2021 publicat în Monitorul Oficial.

Actul normativ modifică regulamentul de funcționare a școlilor (ROFUIP) și mai prevede că elevii aflați în situație de corigență vor avea măcar 3 note.

Modificările aduse de OME 3.108/2021:

  • În anul școlar 2020-2021, numărul de calificative/note acordate semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, va fi de minimum două, indiferent de numărul de ore alocat disciplinei prin planurile-cadru.
  • În anul școlar 2020-2021, elevi aflați în situația de corigență vor avea cel puțin trei calificative note, ultimul fiind acordate în ultimele două săptămâni ale semestrului.
  • În anul școlar 2020-2021, elevii declarați amânați pe semestrul I își încheie situația școlară în primele opt săptămâni de la revenirea la școală.
Captură Monitorul Oficial nr. 45/15.01.2021

Sursă: click aici

Elevii pot rămâne în regim online, dacă vor. Ce spune Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației

Elevii pot rămâne în regim online, dacă vor. Ce spune Sorin Cîmpeanu, Ministrul Educației

A fost publicat, luni seara, în Monitorul Oficial, Ordinul comun al ministrului Educaţiei şi al ministrului Sănătăţii, document care prevede că prezenţa fizică nediferenţiată în şcoli se poate face chiar din a doua zi după înregistrarea unei rate de infectare mai mică de 1 la mie.

De asemenea, ministrul a mai spus că elevilor care prezintă simptome specifice de orice fel să nu intre în comunitate.  Elevii care prezintă vulnerabilități medicale sau au alte motive întemeiate vor trebui să aibă asigurat procesul de învățare în online.

„Dacă ai simptome specifice, nu trebuie să aștepți confirmarea medicală. Anunți școala că propriul copil are simptome specifice, motiv pentru care nu va fi prezent la școală și vrea să aibă asigurat în sistem online procesul de învățare”, a mai spus Cîmpeanu. „Eu cred, a adăugat ministrul Educației, că puține sunt clasele unde să nu existe cel puțin un elev în acestă situație, deci recomandarea este să fie camerele video pregătite”.

Întrebat ce se întâmplă în cazul părinților care se tem să-și trimită copiii la școală, deși copilul este bine și nu prezintă simptome, ministrul a răspuns: „Nu știu, eu aș încadra asta la vulnerabilități. Teama exagerată este o vulnerabilitate. Cadrul legal acesta este: simptome specifice de orice fel sau vulnerabilități sau motive întemeiate. Sunt convins că în școli va exista înțelegere”, a punctat Sorin Cîmpeanu.

În momentul de față, a mai spus Cîmpeanu, rata de infectare (în rândul elevilor – n.r.) este foarte mică, sunt 260 în întreaga ţară, din care 43 în Bucureşti și 260 în întreaga ţară, dar există. De asta trebuie să respectăm în continuare regulile, pandemia nu a trecut”, a mai spus ministrul Educației.

Sursa: click aici (conținut preluat)

Cultură – Saşii şi Bărăţia din Câmpulung

Cultură – Saşii şi Bărăţia din Câmpulung

📌Despre saşii şi Bărăţia din Câmpulung se povestesc multe.
🖼️Prezenţa acestora la Câmpulung este legată de efortul Regatului ungar de a-şi extinde stăpânirea, dar şi de raţiuni economice. Iată ce spune, la 1640, minoritul conventual Angelo Petricca din Sonnino: „Acest oraş este aşezat la hotarele Transilvaniei şi locuitorii lui sunt transilvăneni din vechime, de rit catolic, care s-au aşezat aici la hotare din cauza fertilităţii pământului”, scrie Alexandru Ciocîltan, citând din „Călători străini despre Ţările Române”.
🗺️La Câmpulung, saşii au zidit în secolul al XIII-lea un Cloaşter (din germană Kloster, mânăstire), despre care Nicolae Iorga, în Istoria Bisericii Româneşti, povesteşte ca despre cel dintâi lăcaş de zid din toată Românimea. Legenda spune că biserica fusese dăruită Apusenilor de către „Doamna lui Negru-Vodă”, pe la 1220.
📎În anul 1300, a fost înmormântat în interiorul acesteia, în spatele altarului, comitele sas Laurencius de Longo Campo, conform inscripţiei de pe piatra tombală – prima scriere epigrafică în limba latină şi prima atestare a oraşului.Laurențiu de Câmpulung, în latină Laurencius de Longo Campo (d. 1300), a fost ultimul comite sas al orașului Câmpulung (în germană Langenau), din Țara Românească. După modelul comunităților săsești din Transilvania, și grupul de sași stabiliți la sud de Carpați a avut în frunte un comite, ce purta și numele de greav. Laurențiu de Longo Campo a fost, probabil, ultimul comite al Câmpulungului.
🗿În jurul acestui personaj s-a stârnit o amplă dezbatere științifică, unii istorici considerându-l un reprezentant al regelui maghiar, alții un simplu ales al comunității săsești din Câmpulung, ce dădea seamă unuia din voievozii de la sud de Carpați (probabil celui ce rezida la Argeș). Funcția comitelui a fost înlocuită apoi de cea a „județului”, ales de orășeni și ajutat de 12 pârgari („bürgeri”).În timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) au fost exercitate presiuni pentru trecerea juzilor catolici ai Câmpulungului la ortodoxie.
📍În anul 1730 a fost construit impresionantul turn – clopotniţă şi s-au înlocuit zidurile înconjurătoare. El este în rândul clădirilor din partea de apus a bisericii Sf. Iacob. Are formă pătrată cu baza de 5m şi o înălţime de 13m până la cornişe. Genul decoraţiei exterioare este acelaşi cu cel al Mânăstirii Negru Vodă, cu trei rânduri suprapuse de arcaturi şi panouri. Partea superioară care se află peste cornişa principală, este desigur, un adaos ulterior.
🕌Biserica Sf. Iacob, refacută la 1760, după ca a căzut prada năvălirii turcilor (1737), este construită pe locul unei biserici mai vechi, datând probabil din secolul al XIII-lea. Biserica nu reprezinta decât o parte din vechea construcţie, se pare mult mai întinsă. Clădirea joasă, fără turle, având mai mult înfăţişarea unei case cu o singură încăpere, nu se observă din partea de apus unde se află un şir de case cu două etaje, mult mai înalte decât sfântul lăcaş.
📖Într-o cronică realizată în 1764 de Blazius Kleiner, un călugăr franciscan din Câmpulung, se arată că Bărăția a fost deservită mai întâi de călugări dominicani și mai apoi de franciscan.
◾Ansamblul a fost restaurat la începutul anilor 1960 de către arhitectul Ștefan Balș, care a degajat clădirile istorice de construcțiile parazitare și a redat nivelul original al pavimentului interior și exterior. În anii 1963–1965 au fost întreprinse cercetări arheologice, conduse de Dinu V. Rosetti, în legătură cu restaurarea ansamblului Bărăției.
📑Cercetările au dovedit că biserica existentă reprezintă corul, ridicat în secolul al XV-lea, în locul fundațiilor corului unui edificiu din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în prelungirea navei acestuia, care a fost mai târziu dărâmată. Săpăturile au scos la lumină fundațiile corului inițial și cele ale navei, care au fost puse în valoare prin restaurare.
🔹Construcţia bisericii ca atare, nu prezintă elemente arhitecturale deosebite. Ea este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, fără turla, terminată la est cu o absidă poligonală în trei laturi. Un cadran solar, purtând data de 1706, este sculptat pe unul dintre cele trei contraforturi ce sprijină zidul pe latura de sud a bisericii. Alte urme pe zid atestă faptul ca actuala construcţie este doar o parte din vechea biserică, ridicată se pare pe un plan mult mai vast.
📝Petre Ispirescu scria în una din lucrările sale: „Această biserică catolică este mai bogată decât toate bisericile ortodoxe: are moşii, codri de munţi cu păduri frumoase pe care le exploatează călugărul papistaş foarte sistematic; […] se zice că bărăţia este înzestrată cu averi încă de pe timpurile lui Radu Negru Vodă.”BibliografieCiotei, Constantin. Pârnuță, Gheorghe. Popescu-Argeșel, Ion. Monografia Municipiului Câmpulung-Muscel. Editura Expert. 2005Răuțescu, Ioan. Câmpulung -Muscel: Monografie Istorică. Tipografia Gh.Gh. Vlădescu -Câmpulung. 1943. Ediție Anastatică.Editura Ars Docendi.Universitatea din București, 2009


Sursă: Marius Nicolaescu

Cultură – Orașul Ștefănești

Cultură – Orașul Ștefănești

🏙Ștefănești (în trecut, și Târgu Dealului) este un oraș în județul Argeș, format din localitatea componentă Ștefănești (reședința), și din satele Enculești, Golești, Izvorani, Ștefăneștii Noi, Valea Mare-Podgoria, Viișoara și Zăvoi. A devenit oraș în anul 2004.
📍Orașul Ștefănești este situat în partea Central – Sudică a Județului Argeș, la Sud-Est de Municipiul Pitești. Orașul se întinde pe o suprafață de 60 km.Localitatea Ștefănești este considerată una din cele mai vechi așezări umane din zonă, cercetările arheologice ducând la descoperirea unor topoare de piatră vechi de aproximativ 4.500 – 6.000 ani, a unor monede datând de pe vramea dacilor (in zona Targu – Dealului), precum si a unor depozite de vase de lut din epoca feudalismului timpuriu.
⏳La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ștefănești era o comună rurală în plasa Argeșelul a județului Muscel, fiind formată din satele Ștefănești și Izvorani, cu 1628 de locuitori. În comună existau trei biserici și o școală înființată în 1866.La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Golești (reședința plășii Podgoria) și Valea Mare (în plasa Râurile). Comuna Golești avea în compunere satele Golești, Uderu și Valea Boierească, având în total 800 de locuitori. În comună se aflau casele familiei Golescu, o biserică și o școală cu 63 de elevi. Comuna Valea Mare, cu satele Câmpul, Valea Mare, Enculești și Ploscariu, avea 1172 de locuitori; existau și aici 3 biserici și o școală.În orașul Ștefănești se află cincisprezece monumente istorice de interes național.
🛕Ca sit arheologic este clasificat ansamblul curților boierești ale slugerului Mușat (1601-1700) din localitatea urbană principală a orașului.
📌Alte opt sunt monumente istorice de arhitectură. În Golești se află curtea Goleștilor (sec. XVII-XIX) — ansamblu alcătuit din conac (1640), baia turcească (secolul al XVIII-lea), clădiri-anexă (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), clădirea școlii și a administrației (începutul secolului al XIX-lea), fântâna Goleștilor (mijlocul secolului al XVII-lea), parcul din jurul conacului (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), turnul porții (mijlocul secolului al XVII-lea, refăcut la începutul secolului al XIX-lea), zidul de incintă cu 4 turnuri de colț (mijlocul secolului al XVII-lea), chioșc (secolul al XIX-lea); parcul alăturat incintei (secolele al XVII-lea–al XIX-lea) și busturile Goleștilor (clasificate ca monument de for public) — apoi ansamblul bisericii „Sf. Treime” a curții Goleștilor (1646) — ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Treime” (1646), turn clopotniță (sec. XIX) și zid de incintă (sec. XIX) — apoi Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din România (secolul al XVIII-lea–începutul secolului al XX-lea).
🏛Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un loc minunat, în care retrăiești momente importante ale istoriei românești din secolele XVIII-XIX. Istoria familiei Golescu, una dintre cele mai importante familii boierești din Țara Românească este strâns legată de conacul construit în 1640. Această construcție nu a fost o simplă casă locuită. Conacul a reprezentat sufletul acestei familii, locul care le-a conferit Goleștilor identitate și putere de a rezista de-a lungul veacurilor.Tot pe teritoriul Orașului Ștefănești întâlnim și conacul familiei Goleștilor (Muzeul Golești), precum și fostul conac „Florica” al familiei care a dat țării doi dintre făuritorii României moderne, respectiv pe I.C. Brătianu ți fiul sau Ionel I.C. Brătianu – personalități de care se leagă evenimente de seamă ale istoriei țării noastre, precum Revoluția de le 1848, Unirea Principatelor din 1859, Războiul de Independență din perioada 1877-1878 și Făurirea Statului Național Unitar Roman în urma primului război mondial din perioada 1916-1918.
⛪️Biserica Brătienilor, aflată la doar câteva sute de metri mai jos. Biserica a fost construită de acelaşi arhitect francez care a refăcut şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Trei foşti prim-miniştri ai României sunt îngropaţi aici: Ion C. Brătianu, Ionel Brătianu şi Vintilă Brătianu. Biserica Sf. Ioan Botezătorul este locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost construită în 1898 după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Arges.


Sursă: Marius Nicolaescu

Cultură – Orașul Topoloveni

Cultură – Orașul Topoloveni

🇷🇴Topoloveni este un oraș în județul Argeș format din localitatea componență Topoloveni (reședința), și din satele Boțârcani, Crintești, Gorănești și Țigănești
.🗺️În contextul localităților componente, cea mai veche atestare documentară se consemnează în cazul satului Topoloveni.
📜Cel mai vechi document îl constituie actul din 19 iunie 1421 prin care voievodul Radu Prasnaglava întăreşte Mânăstirilor Cozia şi Cotmeana toate daniile făcute de tatăl său Mircea: sate, bălţi, mori, vii, vămi şi ţigani.
🏞️Localitatea Topoloveni s-a format şi s-a dezvoltat într-o regiune naturală complexă, cu factori pedoclimatici favorabili vieţii şi activităţii umane, la întretăierea unor vechi drumuri comerciale şi căi de comunicaţie care asigurau multiple şi permanente legături între câmpie, deal şi munte, între Ţara Românească şi Transilvania, prin culoarul Rucăr-Bran şi defileul Oltului.
⏹️La început de secol al XIX-lea, în componenţa localităţii intrau doar satele: Inuri, Topoloveni şi Cârcinovul, care începuse să se dezvolte la drumul Piteştilor: Viţicheşti, Tigăneşti şi Valea Tătarului fiind sate separate.

ℹ️Topoloveni s-a dezvoltat ca aşezare la “drumul mare al Piteştilor”, care a avut un rol important pentru dezvoltarea economică, socială, politică şi culturală a Munteniei în epocile medievală, modernă şi contemporană.
❗În orașul Topoloveni se află cinci monumente istorice de interes național.
🕌Biserica Adormirea Maicii Domnului si Cuvioasa Paraschiva din Goleștii Badii, ctitorită în 1745, prin strădania ieromonahului Dionisie, egumenul Mănăstirii Nucet, pe locul schitului metoh al acesteia în 1736. Biserica a fost renovată în 1902. Pictura originară în frescă din 1745 se conservă fragmentar. Pe lângă biserică a funcționat, din inițiativa egumenului ctitor, în secolul XVIII, o școală publică în limbile română și greacă, cu larg ecou în zonă. Actualmente, capelă de cimitir. În patrimoniul bisericii, se află cărți ritualice – Penticostar (1889), Octoih (1890), Mineie (1893) și icoane pictate pe lemn provenite de la Biserica Amzei din București, semnate de Gheorghe Popescu.
⛪Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Inuri a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice în 1995. Potrivit pisaniei de piatră a bisericii, aceasta a fost zidită în anul 1706, ctitorul principal fiind Gheorghe din Ianina, devenit în 1767 Gheorghe Topoloveanu. Pictura murală originară din frescă a fost realizată de zugravii Mihai, Iordache și Sava. În pridvor, tablourile votive înfățișează familiile lui Gheorghe din Ianina și Șerban Topoloveanu. În patrimoniul bisericii se află cărți ritualice – Triod (1798), Octoih(1800), Evanghelie(1847), Mineie(1846), Apostol(1851) și icoane pictate pe lemn în secolul al XIX-lea, precum și un antimis din secolul al XVIII-lea.
🕍Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Topoloveni construită în perioada 1914-1922 a fost ctitorită de Ion Socec, arendașul moșiei Topoloveni, preotul Mircea Popescu și Ion Mihalache. Aceasta a fost consolidată în perioada 1941-1944. Pictura murală îi aparține lui Dumitru Belizarie și a fost realizată în anul 1922.
🕌Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești a fost construită în perioada 1910-1920. Pictura murală îi aparține lui Gheorghe Popescu din Pitești și a fost realizată în anul 1920.
⛪Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Vițichești a fost construită în perioada 1853-1866. Pictura murală a fost realizată de către zugravul Niță Ionescu în anul 1965.
📍În orasul Topoloveni există 9 cruci de piatră.
✝️Crucea ce datează din 13 august 1661 din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 15 august 1662 din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 1712 din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 1661-1662 din curtea bisericii noi din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 25 septembrie 1756 de la fostul sediu al IAS Goleștii Badii din orașul Topoloveni.
✝️Crucea de lângă șoseaua spre Pitești, la limita localității, din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din secolul al XVIII-lea de lângă drumul spre Dobrești, din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 27 iulie 1643 din Țigănești.
✝️Crucea de la intersecția drumurilor spre Priboieni cu Măciucari-Ciocârlani.
🍇Viticultura este un important sector al economiei orașului, fiind atestat documentar faptul că la Topoloveni există o bogată tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinurilor.
❕De asemenea orașul Topoloveni este unul dintre cele mai bine industrializate orașe, având firme în diferite domenii:🍑Fabrica de magiun (Celebrul magiun de Topoloveni fiind recunoscut în toată România).
‼️Magiunul de Topoloveni, alături de alte 1000 de denumiri de produse protejate în baza legislației privind protecția indicațiilor geografice, figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine și a specialităților tradiționale.🍴Gold Plast Production (Mare exportator al produselor de unică folosință din plastic)
🗜️Componente Auto Topoloveni (ISB
)⚙️Faist Componenți S.A.
👥Printre personalitățile orașului Topoloveni, se numără:
👤Iriminoiu Gheorghe (1893-1954) – medic, publicist, militant anticomunist, arestat în 1950 și întemnițat la penitenciarele Jilava și Aiud, unde a decedat din cauza torturilor.
👤Mihalache Ion (1882-1963) – institutor, om politic, președinte al Partidului Țărănesc , ministru de interne.
👤Păunescu Constantin (1925-1999) – psiholog, publicist, cadru didactic universitar, poet.


Sursă: Marius Nicolaescu