(+40) 734 664 847 [email protected]
Cultură – comuna Călinești

Cultură – comuna Călinești

🇷🇴Călinești este o comună în județul Argeș formată din satele Călinești, Cârstieni, Ciocănești, Glodu, Gorganu, Radu Negru, Râncăciov, Udeni-Zăvoi, Urlucea, Valea Corbului, Vălenii-Podgoria și Vrănești.
📜La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Călinești, Turculești și Vitichești.
📍În acest areal au fost descoperite unele dintre cele mai vechi unelte de piatră cioplită din România datând din Paleoliticul Inferior. Zona prezintă multe resturi de fosile de fauna termofilă. În depozitele cuaternare villa-franchiene din pleistocenul timpuriu, aflate sub actuală albie minoră a râului Argeș, până la adâncimi de 20 metri, au fost descoperite peste 400 de unelte din silex și câteva de cuartit din Paleoliticul Inferior. Piesele respective aparțin culturii de prund (Pebble Culture) precum și altor culturi și tehnici de prelucrare, pe găleți și așchii, specifice paleoliticului timpuriu.
⏺️Neoliticul vine însă cu o revelație pentru zona Călinești – pe dealul Olarului, din satul Râncăciov, au fost depistate fragmente ceramice aparțînând culturii Criș, caracteristică neoliticului timpuriu, cea mai veche cultură din țara noastră, și din culturile Boian, Sălcuța, Gumelnița (o figură de lut). De asemenea, au apărut aici, fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni din perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor.
🔹Unei faze evoluate a culturii Glina îi poate fi atribuit depozitul de topoare descoperit tot aici, de Dealul Olarului. Depozitul este alcătuit din trei topoare de aramă, realizate prin turnare. Cercetările au evidențiat faptul că depozitul de topoare de bronz poate fi pus în legătură cu o locuire de tip Glina.
➡️La Râncăciov au fost găsite monede din argint și bronz autonome, emise de Hristia. În satul Călinești au fost găsite monede emise de insula Thassos. De asemenea, pe teritoriul satului au fost descoperite monede geto-dacice.
◾În Cârstiani, la poalele unei păduri, se află mănăstirea Râncăciov. O mănăstire în formă de cruce şi plină de mistere: nu se ştie cum a fost întemeiată şi nici cine a fost ctitorul ei.
🕌Mănăstirea, înconjurată pe trei părţi de pădure a rămas ca mărturie a uneia dintre cele mai vechi aşezări călugăreşti din judeţul Argeş. Ca înfăţişare exterioară, biserica este în formă de cruce având în faţă o tindă deschisă aşezată pe doi stâlpi de zid pătraţi. Are două turle, una aşezată în mijloc, deci un fel de cupolă, iar alta mai mică în faţă, servind drept clopotniţă.◻️În tindă sunt aşezate două morminte cu lespezi de piatră deasupra. Uşa de la intrare este din blăni de stejar, căptuşite cu tablă de fier. Deasupra ei sunt două pisanii, una cu litere săpate în piatră şi care datează de la 1648, iar alta zugrăvită pe perete din timpul rezidiri bisericii la 1848.
⛪În interiorul bisericii nu sunt zugrăviţi ctitorii, aşa cum se obişnuieşte. Pronaosul nu se desparte prin nimic de naos. Icoanele sunt de lemn şi sunt singurele care mai păstrează urme de vechime, fiind roase de carii. De remarcat că din bogata argintărie a mănăstirii nu se mai păstrează astăzi decât o evanghelie legată în argint aurit. Biserica a fost rezidită în 1648 şi în 1848.
🕍În altarul mănăstirii sunt păstrate şi multe cărţi vechi. Este vorba de Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, tipărită în Sf. Mitropolie a Bucureştilor la 1750, o evanghelie veche, fără început şi fără scoarţe, o evanghelie legată în catifea şi argint aurit, un minei pe luna septembrie fără început, un minei pe luna ianuarie, tot fără început, un catavasier grecesc, tipărit la Veneţia în 1742 de Nicolae Saru, o altă evanghelie grecească, din 1811, în tipografia lui Teodosie din Ioanina, Chiriacodromion grecesc de Nichifor, arhiepiscopul Astrahanului, din 1837 în tipografia Sfântului Sinod şi un triod grecesc, fără început. Când şi cum a fost întemeiată mănăstirea Râncăciov, precum şi cine a fost primul ctitor al ei, nu se ştie deoarece nu s-a păstrat nicio mărturie scrisă despre aceasta. Unele afirmaţii, ca cea din pisania veche şi cea din diata lui Arsenie Şoimul, au făcut ca şi celelalte mărturii, cum ar fi de exemplu zapisul lui Ioanichie ieromonahul, să considere pe Arsenie întemeietor al acestei mănăstiri, însă acesta este numai cel care a rezidit-o în 1648. Mănăstirea Râncăciov este mult mai veche de această dată, fiind amintită în hrisoave încă din secolele XV-XVI.
📜Cel mai vechi document privitor la ea este hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498 prin care i se întăreşte moşie în Cârstiani, partea lui Cârstian şi a lui Albul, precum şi alte danii pe care Vlad Călugărul, tatăl lui Radu cel Mare le făcuse mănăstirii înainte. Important de reţinut că acest hrisov este numai o întărire a unor danii anterioare, precum şi faptul că mănăstirea Râncăciov avea pe timpul lui Vlad Călugărul (1482-1495) o bună stare materială. A doua mărturie despre mănăstire o avem din secolul XVI într-un hrisov al lui Radu Paisie (1535-1545) datată din 20 ianuarie 1539 prin care dă mănăstirii mai multe danii. E interesant faptul că de la 1498 până la 1539, adică în curs de 40 de ani, mănăstirea Râncăciov, din bogată cum era, a sărăcit foarte mult. Nu se ştie dacă Radu Paisie a contribuit la înflorirea acesteia pentru că după această dată nu mai există ncio mărturie în acest sens. În afară de hrisovul lui Radu Paisie nu mai avem despre mănăstire în tot timpul secolului XVI decât ştirea că un preot pe nume Toma, din Scheii Braşovului a venit şi s-a călugărit aici în anul 1566. Următoarea mărturie a existenţei mănăstirii este hrisovul lui Matei Basarab de la 1639 privitor la mănăstirile închinate. Arsenie Şoimul face parte din familia boierească a Vlădenilor, familie puţin cunoscută în istorie, dar bogată şi înrudită cu multe familii de seamă cum erau Cantacuzinii, Bârseştii sau Rudenii. Familia este remarcată prin actele de pietate pe care le face. Tatăl său, Dragomir postelnicul din Vlădeni şi fratele său Lăudat comisul sunt trecuţi printre ctitorii mănăstirii Valea. La fel fratele său Ştefan este pomenit în legătură cu mănăstirea Flămânda. Originea acestei familii este în Vlădeni, astăzi un sat în comuna Mihăieşti, judeţul Argeş.
ℹ️Averea mănăstirii, cât, poate, şi poziţia ei oarecum retrasă a atras asupra ei atenţia mitropolitului Varlaam care la 1679, când, după revizuirea procesului fostului mitropolit Teodosie de către Şerban Cantacuzino, trebuind să se retragă din scaun, cere domnului şi primeşte de la el mănăstirea Râncăciov, acolo unde moare în septembrie 1698.
🔳În satul Turculești existau două biserici. Este vorba de biserica cu hramul Sfântul Nicolae, construită la 1870 și sfințită la 1872, situată în centrul satului. Lăcașul de cult a cunoscut multe reparații și alte îngrijiri, în momentul de față fiind una dintre cele mai frumoase biserici din regiune. Pe de altă parte, nu putem să nu menționăm de biserica veche a satului, din lemn, cea de dinainte de translatarea acestuia dintre dealuri, către șosea, prima biserică cunoscută a cătunului Turculeștilor.
⛪Biserica ,,Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” din Valea Călinești, monument istoric, este ridicată, așa cum rezultă din pisania veche, la 1735 de Pătrașcu clucer Călinescu. În catagrafia bisericilor și slujitorilor din județul Muscel la 1832, biserica Valea Călinești apare ,,pă moșia domnului răposatului Gligore Izvoreanu”.
🕌Ca și în Turculești, în satul Vitichesti putem vorbi de existența a două biserici. Biserica nouă, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” datează dintre anii 1863-1866. Biserica este amplasată în partea de nord a satului, care, în anul 1950, a fost desprins din vechea comună Călinești și alipit de actualul oraș Topoloveni.
⛪O altă biserica însă, mai veche decât această, construită din lemn, a constituit lăcășul de cult al satului până la acea dată.
🖼️Înaintea bisericii actuale, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, sătenii din Vitichesti se închinau într-o biserica din lemn, ridicată pe unul dintre dealurile satului. Datarea bisericii este întărită și de datele oferite de catagrafia din 1840, în care se specifică: „biserica de lemn cu temelia de zid ce este de 60 de ani…”.
🕌Construcția bisericii ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena,, din Vitichești a început în anul 1863 și s-a definitivat în anul 1866. Lăcășul are formă de nava, cu o singură turlă, pe pronaos, octgonală, cu patru ferestre. Acoperișul a fost, și acesta, inițial, din șindrilă, fiind învelit cu tablă în anul 1931.
🔷La începutul lunii august 1938, moștenitorii defunctilor Sofia și Iorgu Costopoll, care trăiseră în Călinești și Țigănești, hotărăsc să doneze Fundației Culturale Regale „Princepele Carol” din București, averea situată în comunele Călinești și Țigănești. Moștenitorii soților Sofia și Iorgu Costopol condiționează, în același act, donația, specificând obligativitatea că pe o proprietate donată să se facă un cămin cultural care să le poarte numele, astfel se înființează, în Turculești, Căminul Cultural Sofia și Iorgu Costopol. Căminul Cultural este afiliat Fundației Regale Principele Carol. Într-un raport de activitate pe anul 1939 sunt menționate eforturile reprezentaților instituției de a ridică nivelul vieții sociale și culturale din comună.✝️Opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate că monumente memoriale sau funerare de interes național:
1️⃣Crucea datând din 1660 din cimitirul bisericii Turcului din Cârstieni;
2️⃣Crucea datând din 1724 de la fântâna veche și casă Ghencea Silviu (nr. 75) din Ciocănești;
3️⃣Crucea datând din 1713 de la casă Ionescu Nicolae (nr. 49) de pe DN7 în același sat;
4️⃣Crucea datând din 1726, strămutată în 2000 în fața casei parohiale (nr. 284) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu);
5️⃣Crucea-pisanie a fostului schit Lacu Negru datând din 1759, cruce aflată astăzi în curtea cimitirului bisericii „Cuvioasă Paraschiva” din Radu Negru;
6️⃣Crucea datând din 1667 aflată în curtea bisericii „Sfântul Dumitru” din Văleni-Podgoria;
7️⃣Crucea datând din 1727 aflată în același sat, la 500 m sud de biserică, lângă casă cu nr. 129;
8️⃣Crucea datând din 1663 aflată în curtea bisericii „Sfințîi Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din satul Vrănești.
👥Printre personalitățile comunei se numără
👤Emanuel Voinescu, locotenent erou, mort pe câmpul de lupta la Odessa în al Doilea Război Mondial;
👤Silvestru Voinescu, jurist, om de cultură, manager, memorialist;
👤Gheorghe Gomoiu, profesor, dirijor cor și orchestra, memorialist;
👤Adrian Mutu, fotbalist, decorat cu Medalia „Meritul Sportiv”, cel mai bun marcator din istoria naționalei României, cu 35 de goluri înscrise, record pe care îl împarte cu Gheorghe Hagi.

Bibliografie Monografia comunei Călinești, Maria Stancu, Editura Larisa, Câmpulung Muscel, 2011Misterul mănăstirii în formă de cruce de la Râncăciov. Evanghelia de la 1750, păstrată cu sfinţenie în incintă | adevarul.ro


Sursă: Marius Nicolaescu

Cultură – comuna Mărăcineni

Cultură – comuna Mărăcineni

🇷🇴Mărăcineni este o comună în județul Argeș formată din satele Argeșelu și Mărăcineni (reședința).
📍Trei obiective din comuna Mărăcineni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură aflate în satul Argeșelu:
🏘️Casa de vânătoare (1875);
🕌Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1785);
🏯Ansamblul conacului Istrate Micescu (începutul secolului al XX-lea), format din conac, pavilioanele din parc, clădirile-anexă și parcul.
🏚️Conacul construit în timpul domniei regelui Carol al II-lea a fost confiscat de comunişti şi transformat în vilă de protocol. E un loc superb, neatins de timp şi necunoscut turiştilor.
⏺️O poartă albă, în formă de semicerc, străjuieşte intrarea pe proprietatea care i-a aparţinut avocatului Istrate N. Micescu, ministru al Afacerilor Străine şi al Justiţiei în timpul domniei regelui Carol al II-lea.
🏫Casa familiei Micescu a fost confiscată de regimul comunist şi apoi transformată în vilă de protocol pentru Nicolae Ceauşescu. Cuprins de curiozitate şi fascinat de misterul ce pluteşte în aer, păşeşti pe drumul pietruit care şerpuieşte pe dealul împădurit. După câţiva zeci de metri, printre copacii umbroşi se zăreşte capela familiei. Ridicată din cărămidă, între anii 1939 şi 1943, construcţia nu a fost terminată nici până astăzi.
🗿Nicolae Ceauşescu venea periodic la vânătoare pe domeniul din Argeşelu. Bătrânii satului povestesc că totul se ţinea în secret la acea vreme şi doar împuşcăturile care răsunau prin pădure le dădeau de înţeles că acolo se organizau partide de vânătoare.
🗣️„Îmi amintesc când a venit Charles de Gaulle. A aterizat cu elicopterul sus, pe deal, într-o poiană. Au venit foarte mulţi apropiaţi de-ai lui Ceauşescu atunci. Au organizat o masă mare şi partide de vânătoare. Au împuşcat căprioare, mistreţi, mufloni. Am fost şi eu atunci la masă şi am avut ocazia să-l văd”, povestește un localnic.
‼️Aici s-a scris Constituţia din 1938.
🗾În spatele conacului, o altă alee pietruită duce către Casa Muzelor sau cabana de vânătoare, cum o mai numea Micescu. Aici îşi aduna el prietenii – Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Lucian Blaga, Octavian Goga, dar şi alte nume mari ale culturii româneşti.Terasa oferă o vedere de ansamblu asupra pădurii. Două statui ale zeiţei greceşti Maia păzesc vila aflată în proprietatea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat.
🗺️În comuna Mărăcineni au fost organizate numeroase evenimente cu caracter cultural-educativ, pentru a satisface nevoile culturale comunitare prin oferirea de produse şi servicii culturale diverse, pentru a creşte gradul de acces şi pentru a implica cetăţenii activ în viaţa culturală a localităţii.
🏆Cupa „Argeşelu” la şah.
🐟Concurs de pescuit sportiv „Peştişorul de aur”.
🥘„MasterChef de Mărăcineni”- competiţie destinată tuturor amatorilor în arta gătitului.
🍒„Sărbătoarea Cireşelor”, prilejuită de Ziua Comunei Mărăcineni. Festivalul „Florilor de Cireş” şi parada „Florilor de Cireş”, cu participarea copiilor din localitate.
🎨Tabăra de pictură pe sticlă şi artă decorative „Hai să fim creativi în vacanţă”, cu participare internaţională.
⚽„Cupa Mărăcineni” la fotbal.
❗Recunoscut atât în țară, cât și peste hotare, Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni este o instituție de referință în cercetarea pomicolă românească, cu o activitate neîntreruptă din 1967.
🏢Institutul este un organism viu, a cărui activitate de cercetare-dezvoltare-inovare s-a adaptat permanent la realitățile comunității științifice pomicole, încercând ca, alături de stațiunile de cercetare-dezvoltare aflate în coordonare științifică (SCDP Băneasa, SCDP Bistrița, SCDP Constanța, SCDP Iași și SCDP Voinești), să transfere în producție rezultatele de cercetare, dezvoltare, inovare, să vină în sprijinul fermierilor, grupurilor de producători și cooperative, care activează în sectorul pomicol.

Sursa: www.icdp.ro VIDEO şi FOTO Vila lui Ceauşescu, refugiul uitat din inima pădurii | adevarul.roInstitutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni (eutopiagardens.org)
www.comunamaracineni.ro


Sursă: Marius Nicolaescu