(+40) 734 664 847 [email protected]
Cultură – Saşii şi Bărăţia din Câmpulung

Cultură – Saşii şi Bărăţia din Câmpulung

📌Despre saşii şi Bărăţia din Câmpulung se povestesc multe.
🖼️Prezenţa acestora la Câmpulung este legată de efortul Regatului ungar de a-şi extinde stăpânirea, dar şi de raţiuni economice. Iată ce spune, la 1640, minoritul conventual Angelo Petricca din Sonnino: „Acest oraş este aşezat la hotarele Transilvaniei şi locuitorii lui sunt transilvăneni din vechime, de rit catolic, care s-au aşezat aici la hotare din cauza fertilităţii pământului”, scrie Alexandru Ciocîltan, citând din „Călători străini despre Ţările Române”.
🗺️La Câmpulung, saşii au zidit în secolul al XIII-lea un Cloaşter (din germană Kloster, mânăstire), despre care Nicolae Iorga, în Istoria Bisericii Româneşti, povesteşte ca despre cel dintâi lăcaş de zid din toată Românimea. Legenda spune că biserica fusese dăruită Apusenilor de către „Doamna lui Negru-Vodă”, pe la 1220.
📎În anul 1300, a fost înmormântat în interiorul acesteia, în spatele altarului, comitele sas Laurencius de Longo Campo, conform inscripţiei de pe piatra tombală – prima scriere epigrafică în limba latină şi prima atestare a oraşului.Laurențiu de Câmpulung, în latină Laurencius de Longo Campo (d. 1300), a fost ultimul comite sas al orașului Câmpulung (în germană Langenau), din Țara Românească. După modelul comunităților săsești din Transilvania, și grupul de sași stabiliți la sud de Carpați a avut în frunte un comite, ce purta și numele de greav. Laurențiu de Longo Campo a fost, probabil, ultimul comite al Câmpulungului.
🗿În jurul acestui personaj s-a stârnit o amplă dezbatere științifică, unii istorici considerându-l un reprezentant al regelui maghiar, alții un simplu ales al comunității săsești din Câmpulung, ce dădea seamă unuia din voievozii de la sud de Carpați (probabil celui ce rezida la Argeș). Funcția comitelui a fost înlocuită apoi de cea a „județului”, ales de orășeni și ajutat de 12 pârgari („bürgeri”).În timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688) au fost exercitate presiuni pentru trecerea juzilor catolici ai Câmpulungului la ortodoxie.
📍În anul 1730 a fost construit impresionantul turn – clopotniţă şi s-au înlocuit zidurile înconjurătoare. El este în rândul clădirilor din partea de apus a bisericii Sf. Iacob. Are formă pătrată cu baza de 5m şi o înălţime de 13m până la cornişe. Genul decoraţiei exterioare este acelaşi cu cel al Mânăstirii Negru Vodă, cu trei rânduri suprapuse de arcaturi şi panouri. Partea superioară care se află peste cornişa principală, este desigur, un adaos ulterior.
🕌Biserica Sf. Iacob, refacută la 1760, după ca a căzut prada năvălirii turcilor (1737), este construită pe locul unei biserici mai vechi, datând probabil din secolul al XIII-lea. Biserica nu reprezinta decât o parte din vechea construcţie, se pare mult mai întinsă. Clădirea joasă, fără turle, având mai mult înfăţişarea unei case cu o singură încăpere, nu se observă din partea de apus unde se află un şir de case cu două etaje, mult mai înalte decât sfântul lăcaş.
📖Într-o cronică realizată în 1764 de Blazius Kleiner, un călugăr franciscan din Câmpulung, se arată că Bărăția a fost deservită mai întâi de călugări dominicani și mai apoi de franciscan.
◾Ansamblul a fost restaurat la începutul anilor 1960 de către arhitectul Ștefan Balș, care a degajat clădirile istorice de construcțiile parazitare și a redat nivelul original al pavimentului interior și exterior. În anii 1963–1965 au fost întreprinse cercetări arheologice, conduse de Dinu V. Rosetti, în legătură cu restaurarea ansamblului Bărăției.
📑Cercetările au dovedit că biserica existentă reprezintă corul, ridicat în secolul al XV-lea, în locul fundațiilor corului unui edificiu din a doua jumătate a secolului al XIII-lea, în prelungirea navei acestuia, care a fost mai târziu dărâmată. Săpăturile au scos la lumină fundațiile corului inițial și cele ale navei, care au fost puse în valoare prin restaurare.
🔹Construcţia bisericii ca atare, nu prezintă elemente arhitecturale deosebite. Ea este alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, fără turla, terminată la est cu o absidă poligonală în trei laturi. Un cadran solar, purtând data de 1706, este sculptat pe unul dintre cele trei contraforturi ce sprijină zidul pe latura de sud a bisericii. Alte urme pe zid atestă faptul ca actuala construcţie este doar o parte din vechea biserică, ridicată se pare pe un plan mult mai vast.
📝Petre Ispirescu scria în una din lucrările sale: „Această biserică catolică este mai bogată decât toate bisericile ortodoxe: are moşii, codri de munţi cu păduri frumoase pe care le exploatează călugărul papistaş foarte sistematic; […] se zice că bărăţia este înzestrată cu averi încă de pe timpurile lui Radu Negru Vodă.”BibliografieCiotei, Constantin. Pârnuță, Gheorghe. Popescu-Argeșel, Ion. Monografia Municipiului Câmpulung-Muscel. Editura Expert. 2005Răuțescu, Ioan. Câmpulung -Muscel: Monografie Istorică. Tipografia Gh.Gh. Vlădescu -Câmpulung. 1943. Ediție Anastatică.Editura Ars Docendi.Universitatea din București, 2009


Sursă: Marius Nicolaescu

Cultură – Orașul Ștefănești

Cultură – Orașul Ștefănești

🏙Ștefănești (în trecut, și Târgu Dealului) este un oraș în județul Argeș, format din localitatea componentă Ștefănești (reședința), și din satele Enculești, Golești, Izvorani, Ștefăneștii Noi, Valea Mare-Podgoria, Viișoara și Zăvoi. A devenit oraș în anul 2004.
📍Orașul Ștefănești este situat în partea Central – Sudică a Județului Argeș, la Sud-Est de Municipiul Pitești. Orașul se întinde pe o suprafață de 60 km.Localitatea Ștefănești este considerată una din cele mai vechi așezări umane din zonă, cercetările arheologice ducând la descoperirea unor topoare de piatră vechi de aproximativ 4.500 – 6.000 ani, a unor monede datând de pe vramea dacilor (in zona Targu – Dealului), precum si a unor depozite de vase de lut din epoca feudalismului timpuriu.
⏳La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ștefănești era o comună rurală în plasa Argeșelul a județului Muscel, fiind formată din satele Ștefănești și Izvorani, cu 1628 de locuitori. În comună existau trei biserici și o școală înființată în 1866.La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Golești (reședința plășii Podgoria) și Valea Mare (în plasa Râurile). Comuna Golești avea în compunere satele Golești, Uderu și Valea Boierească, având în total 800 de locuitori. În comună se aflau casele familiei Golescu, o biserică și o școală cu 63 de elevi. Comuna Valea Mare, cu satele Câmpul, Valea Mare, Enculești și Ploscariu, avea 1172 de locuitori; existau și aici 3 biserici și o școală.În orașul Ștefănești se află cincisprezece monumente istorice de interes național.
🛕Ca sit arheologic este clasificat ansamblul curților boierești ale slugerului Mușat (1601-1700) din localitatea urbană principală a orașului.
📌Alte opt sunt monumente istorice de arhitectură. În Golești se află curtea Goleștilor (sec. XVII-XIX) — ansamblu alcătuit din conac (1640), baia turcească (secolul al XVIII-lea), clădiri-anexă (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), clădirea școlii și a administrației (începutul secolului al XIX-lea), fântâna Goleștilor (mijlocul secolului al XVII-lea), parcul din jurul conacului (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), turnul porții (mijlocul secolului al XVII-lea, refăcut la începutul secolului al XIX-lea), zidul de incintă cu 4 turnuri de colț (mijlocul secolului al XVII-lea), chioșc (secolul al XIX-lea); parcul alăturat incintei (secolele al XVII-lea–al XIX-lea) și busturile Goleștilor (clasificate ca monument de for public) — apoi ansamblul bisericii „Sf. Treime” a curții Goleștilor (1646) — ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Treime” (1646), turn clopotniță (sec. XIX) și zid de incintă (sec. XIX) — apoi Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din România (secolul al XVIII-lea–începutul secolului al XX-lea).
🏛Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un loc minunat, în care retrăiești momente importante ale istoriei românești din secolele XVIII-XIX. Istoria familiei Golescu, una dintre cele mai importante familii boierești din Țara Românească este strâns legată de conacul construit în 1640. Această construcție nu a fost o simplă casă locuită. Conacul a reprezentat sufletul acestei familii, locul care le-a conferit Goleștilor identitate și putere de a rezista de-a lungul veacurilor.Tot pe teritoriul Orașului Ștefănești întâlnim și conacul familiei Goleștilor (Muzeul Golești), precum și fostul conac „Florica” al familiei care a dat țării doi dintre făuritorii României moderne, respectiv pe I.C. Brătianu ți fiul sau Ionel I.C. Brătianu – personalități de care se leagă evenimente de seamă ale istoriei țării noastre, precum Revoluția de le 1848, Unirea Principatelor din 1859, Războiul de Independență din perioada 1877-1878 și Făurirea Statului Național Unitar Roman în urma primului război mondial din perioada 1916-1918.
⛪️Biserica Brătienilor, aflată la doar câteva sute de metri mai jos. Biserica a fost construită de acelaşi arhitect francez care a refăcut şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Trei foşti prim-miniştri ai României sunt îngropaţi aici: Ion C. Brătianu, Ionel Brătianu şi Vintilă Brătianu. Biserica Sf. Ioan Botezătorul este locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost construită în 1898 după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Arges.


Sursă: Marius Nicolaescu

Cultură – Orașul Topoloveni

Cultură – Orașul Topoloveni

🇷🇴Topoloveni este un oraș în județul Argeș format din localitatea componență Topoloveni (reședința), și din satele Boțârcani, Crintești, Gorănești și Țigănești
.🗺️În contextul localităților componente, cea mai veche atestare documentară se consemnează în cazul satului Topoloveni.
📜Cel mai vechi document îl constituie actul din 19 iunie 1421 prin care voievodul Radu Prasnaglava întăreşte Mânăstirilor Cozia şi Cotmeana toate daniile făcute de tatăl său Mircea: sate, bălţi, mori, vii, vămi şi ţigani.
🏞️Localitatea Topoloveni s-a format şi s-a dezvoltat într-o regiune naturală complexă, cu factori pedoclimatici favorabili vieţii şi activităţii umane, la întretăierea unor vechi drumuri comerciale şi căi de comunicaţie care asigurau multiple şi permanente legături între câmpie, deal şi munte, între Ţara Românească şi Transilvania, prin culoarul Rucăr-Bran şi defileul Oltului.
⏹️La început de secol al XIX-lea, în componenţa localităţii intrau doar satele: Inuri, Topoloveni şi Cârcinovul, care începuse să se dezvolte la drumul Piteştilor: Viţicheşti, Tigăneşti şi Valea Tătarului fiind sate separate.

ℹ️Topoloveni s-a dezvoltat ca aşezare la “drumul mare al Piteştilor”, care a avut un rol important pentru dezvoltarea economică, socială, politică şi culturală a Munteniei în epocile medievală, modernă şi contemporană.
❗În orașul Topoloveni se află cinci monumente istorice de interes național.
🕌Biserica Adormirea Maicii Domnului si Cuvioasa Paraschiva din Goleștii Badii, ctitorită în 1745, prin strădania ieromonahului Dionisie, egumenul Mănăstirii Nucet, pe locul schitului metoh al acesteia în 1736. Biserica a fost renovată în 1902. Pictura originară în frescă din 1745 se conservă fragmentar. Pe lângă biserică a funcționat, din inițiativa egumenului ctitor, în secolul XVIII, o școală publică în limbile română și greacă, cu larg ecou în zonă. Actualmente, capelă de cimitir. În patrimoniul bisericii, se află cărți ritualice – Penticostar (1889), Octoih (1890), Mineie (1893) și icoane pictate pe lemn provenite de la Biserica Amzei din București, semnate de Gheorghe Popescu.
⛪Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Inuri a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice în 1995. Potrivit pisaniei de piatră a bisericii, aceasta a fost zidită în anul 1706, ctitorul principal fiind Gheorghe din Ianina, devenit în 1767 Gheorghe Topoloveanu. Pictura murală originară din frescă a fost realizată de zugravii Mihai, Iordache și Sava. În pridvor, tablourile votive înfățișează familiile lui Gheorghe din Ianina și Șerban Topoloveanu. În patrimoniul bisericii se află cărți ritualice – Triod (1798), Octoih(1800), Evanghelie(1847), Mineie(1846), Apostol(1851) și icoane pictate pe lemn în secolul al XIX-lea, precum și un antimis din secolul al XVIII-lea.
🕍Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Topoloveni construită în perioada 1914-1922 a fost ctitorită de Ion Socec, arendașul moșiei Topoloveni, preotul Mircea Popescu și Ion Mihalache. Aceasta a fost consolidată în perioada 1941-1944. Pictura murală îi aparține lui Dumitru Belizarie și a fost realizată în anul 1922.
🕌Biserica Sfântul Nicolae din Țigănești a fost construită în perioada 1910-1920. Pictura murală îi aparține lui Gheorghe Popescu din Pitești și a fost realizată în anul 1920.
⛪Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Vițichești a fost construită în perioada 1853-1866. Pictura murală a fost realizată de către zugravul Niță Ionescu în anul 1965.
📍În orasul Topoloveni există 9 cruci de piatră.
✝️Crucea ce datează din 13 august 1661 din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 15 august 1662 din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 1712 din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 1661-1662 din curtea bisericii noi din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 25 septembrie 1756 de la fostul sediu al IAS Goleștii Badii din orașul Topoloveni.
✝️Crucea de lângă șoseaua spre Pitești, la limita localității, din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din secolul al XVIII-lea de lângă drumul spre Dobrești, din orașul Topoloveni.
✝️Crucea ce datează din 27 iulie 1643 din Țigănești.
✝️Crucea de la intersecția drumurilor spre Priboieni cu Măciucari-Ciocârlani.
🍇Viticultura este un important sector al economiei orașului, fiind atestat documentar faptul că la Topoloveni există o bogată tradiție în cultivarea viței-de-vie și producerea vinurilor.
❕De asemenea orașul Topoloveni este unul dintre cele mai bine industrializate orașe, având firme în diferite domenii:🍑Fabrica de magiun (Celebrul magiun de Topoloveni fiind recunoscut în toată România).
‼️Magiunul de Topoloveni, alături de alte 1000 de denumiri de produse protejate în baza legislației privind protecția indicațiilor geografice, figurează pe lista Comisiei Europene a denumirilor de origine și a specialităților tradiționale.🍴Gold Plast Production (Mare exportator al produselor de unică folosință din plastic)
🗜️Componente Auto Topoloveni (ISB
)⚙️Faist Componenți S.A.
👥Printre personalitățile orașului Topoloveni, se numără:
👤Iriminoiu Gheorghe (1893-1954) – medic, publicist, militant anticomunist, arestat în 1950 și întemnițat la penitenciarele Jilava și Aiud, unde a decedat din cauza torturilor.
👤Mihalache Ion (1882-1963) – institutor, om politic, președinte al Partidului Țărănesc , ministru de interne.
👤Păunescu Constantin (1925-1999) – psiholog, publicist, cadru didactic universitar, poet.


Sursă: Marius Nicolaescu

Cultură – Constantin Brâncuși

Cultură – Constantin Brâncuși

🇷🇴Astăzi se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși.
📜În noiembrie 2015, era promulgată legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională, stabilită pe 19 februarie.
🗞️Legea a fost iniţiată ca o ,,reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român.🗿Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876 în localitatea Hobiţa din judeţul Gorj.
❗A reprezentat o figură centrală în mişcarea artistică modernă, fiind unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.
⏺️A absolvit în 1902 Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti.
📍În 1903, a primit prima comandă a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila, care a fost instalat la Spitalul Militar din Bucureşti. Acesta este, de altfel, singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti.
📌La scurt timp, în 1906, îşi expune lucrările pentru prima oară la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris.
▶️În 1907 este prezentată prima versiune a “Sărutului”, care a stat la baza celebrei lucrări ,,Poarta Sărutului”, din ansamblul de la Târgu-Jiu, din care fac parte şi ,,Coloana fără sfârşit” şi ,,Masa Tăcerii”. ,,Rugăciunea” şi ,,Domnişoara Pogany” se mai numără printre lucrările celebre ale sculptorului român.
⏹️Brâncuşi s-a stabilit la Paris, unde s-a stins din viaţă în martie 1957 – a fost înmormântat în cimitirul Montparnasse, lăsând moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.❕Ansamblul Brâncuşi de la Târgu-Jiu a fost inclus, în 1991, pe lista tentativă a UNESCO. În ianuarie 2018, Ministerul Culturii a redepus dosarul de candidatură al Ansamblului Brâncuşi pentru includerea în patrimoniul mondial UNESCO.
♦️Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi, care avea la data conceperii proiectului (1935 – 1936) o recunoaştere mondială.
ℹ️În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.
🔴În 2018, sculptura “La jeune fille sophistiquée” a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro, iar Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.
🟥Constantin Brâncuşi este primul în topul celor 100 de artişti care au îmbogăţit colecţionarii.


Sursa: Marius Nicolaescu

Cultură – comuna Dobrești

Cultură – comuna Dobrești

🇷🇴Dobrești este o comună în județul Argeș formată din satele Dobrești (reședința) și Furești.
📍Din cercetările efectuate, urme arheologice ale existenței omului în această localitate datează din anul 5500 î.e.n. Un tumul și o mică așezare (în situl cu mai multe movile) din epoca bronzului, cultura Tei.
⏹️La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Haitești, Cercei și Furești.
📜Primul document scris, legat de Dobrești, este despre o proprietate a unui căpitan de oști Dobrici de la care localitatea și-ar fi luat numele. Este datat văleatul (anul 1384), deci cu doi ani înainte de urcarea pe tronul Țării Românești a lui Mircea cel Bătrân. Actul a fost semnat de voievodul Radu Basarab, tatăl lui Mircea, înscăunat după ce fratele său a fost omorât de țarul bulgar Sișman. Documentul descoperit de Ștefan Ionescu (locuitor al comunei) a fost împrumutat profesorului Nicolae Iorga care nu l-a mai înapoiat. Nu se știe dacă mai este undeva sau a fost pierdut odată cu tezaurul și documentele predate “aliatului” rus pentru a fi păstrate până la trecerea primului război mondial.📃Două documente originale (în care apar Boțești, Cornet, Glâmboc, Valea Lenții), văleatul (1587) din domnia lui Mihnea Voievod, sunt legate de o proprietate a unui cetățean din Dobrești, numit Lepădat.
❗În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un Tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). ✝️În comuna Dobrești se află o cruce de piatra ce datează din secolul al XIX-lea, lângă casa Setraru Gheorghe.
⏺️Trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură și aflate în satul Dobrești:
1️⃣Casa Gheorghe Marinescu;
2️⃣Casa Stancu Badea;
3️⃣Casa memorială Ion Mihalache.❕Trei biserici din comună sunt incluse în lista patrimoniului cultural-istoric:
⛪Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Dobrești (1924-1937), ctitorită cu sprijinul financiar de la Ministerul Cultelor;🕌Biserica ,,Înălțarea Domnului” din Dobrești (1865-1868), ctitorită de obștea satului în locul unei biserici ruinate, pe fosta moșie a vornicului Radu Golescu;
🕍Biserica ,,Cuvioasa Paraschiva” din Furești (1893-1894), ctitorită de enoriașii parohiei.
📖Conform legendelor, Petru Cercel, fiul domnitorului Pătrașcu cel Bun, despre care se susține că ar fi fiul nelegitim al lui Mihai Viteazul, ar fi locuit o perioadă în comuna Dobrești.
📚Legendele cumulate și sintetizate de Ionel Bătrânu în „File de istorie” ne spun că în drumul său pentru instalarea pe tron a venit în Dobrești unde avea câțiva oameni de încredere printre care și pe Neacșu Ceaușu. Așa a cunoscut-o pe frumoasa Vochița (fiica lui Neacșu) cu care s-a căsătorit în secret iar apoi a luat-o la Târgoviște. A stat ascuns în Dobrești ceva timp în care Vochița a mai dat naștere la doi fii. Primul fiu Teodosie Cercel, după o viață tumultoasă, s-a călugărit într-un schit construit în Dealul Ban din Dobrești.
▪️Numele de familie Cercel dăinue în comună până pe la 1900 fiind purtat de oameni.
🛕În comuna Dobrești se află Monumentul Eroilor căzuți în primul și al doilea război mondial din anul 1921.
🏫Între 1938 și 1940, cu contribuția sătenilor, dar și a lui Ion Mihalache, s-a construit căminul cultural multifuncțional, unul dintre cel mai mari din satele țării. La subsol a funcționat până în 1948 o școală de gospodărire pentru fete și baia comunală. La parter este o sală mare de spectacol cu scenă, bibliotecă și sala de lectură, două săli pentru dispensar care au funcționat aici până în 1947 când a fost mutat în casa soților Niculina și Ion Mihalache. Tot la parter, a funcționat un magazin al cooperativei. La etajul 1 erau patru săli pentru birourile căminului și ale cooperativei, și o sală pentru muzeu. La etajul 2 erau 5 camere pentru oaspeți. După 1989 căminul cultural poartă numele Ion Mihalache.

Bibliografie 1.Diaconescu, Ion, Ţepelea, Gabriel (coord), Ion Mihalache în faţa istoriei, Editura Gândirea Românească, Bucureşti, 1993;
2. Legendele satului Dobrești, Ionel Bătrânu (preotul Ionel Popescu), 1978,dactilografiat;
3. Ionescu,T.Vasile, Comuna Dobrești, Mușcel, 1968, dactilografiat;4.Stan, Apostol, Ion Mihalache. Destinul unei vieţi, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999.


Sursă: Marius Nicolaescu

Cultură – comuna Călinești

Cultură – comuna Călinești

🇷🇴Călinești este o comună în județul Argeș formată din satele Călinești, Cârstieni, Ciocănești, Glodu, Gorganu, Radu Negru, Râncăciov, Udeni-Zăvoi, Urlucea, Valea Corbului, Vălenii-Podgoria și Vrănești.
📜La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Călinești, Turculești și Vitichești.
📍În acest areal au fost descoperite unele dintre cele mai vechi unelte de piatră cioplită din România datând din Paleoliticul Inferior. Zona prezintă multe resturi de fosile de fauna termofilă. În depozitele cuaternare villa-franchiene din pleistocenul timpuriu, aflate sub actuală albie minoră a râului Argeș, până la adâncimi de 20 metri, au fost descoperite peste 400 de unelte din silex și câteva de cuartit din Paleoliticul Inferior. Piesele respective aparțin culturii de prund (Pebble Culture) precum și altor culturi și tehnici de prelucrare, pe găleți și așchii, specifice paleoliticului timpuriu.
⏺️Neoliticul vine însă cu o revelație pentru zona Călinești – pe dealul Olarului, din satul Râncăciov, au fost depistate fragmente ceramice aparțînând culturii Criș, caracteristică neoliticului timpuriu, cea mai veche cultură din țara noastră, și din culturile Boian, Sălcuța, Gumelnița (o figură de lut). De asemenea, au apărut aici, fragmente ceramice aparținând culturii Coțofeni din perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor.
🔹Unei faze evoluate a culturii Glina îi poate fi atribuit depozitul de topoare descoperit tot aici, de Dealul Olarului. Depozitul este alcătuit din trei topoare de aramă, realizate prin turnare. Cercetările au evidențiat faptul că depozitul de topoare de bronz poate fi pus în legătură cu o locuire de tip Glina.
➡️La Râncăciov au fost găsite monede din argint și bronz autonome, emise de Hristia. În satul Călinești au fost găsite monede emise de insula Thassos. De asemenea, pe teritoriul satului au fost descoperite monede geto-dacice.
◾În Cârstiani, la poalele unei păduri, se află mănăstirea Râncăciov. O mănăstire în formă de cruce şi plină de mistere: nu se ştie cum a fost întemeiată şi nici cine a fost ctitorul ei.
🕌Mănăstirea, înconjurată pe trei părţi de pădure a rămas ca mărturie a uneia dintre cele mai vechi aşezări călugăreşti din judeţul Argeş. Ca înfăţişare exterioară, biserica este în formă de cruce având în faţă o tindă deschisă aşezată pe doi stâlpi de zid pătraţi. Are două turle, una aşezată în mijloc, deci un fel de cupolă, iar alta mai mică în faţă, servind drept clopotniţă.◻️În tindă sunt aşezate două morminte cu lespezi de piatră deasupra. Uşa de la intrare este din blăni de stejar, căptuşite cu tablă de fier. Deasupra ei sunt două pisanii, una cu litere săpate în piatră şi care datează de la 1648, iar alta zugrăvită pe perete din timpul rezidiri bisericii la 1848.
⛪În interiorul bisericii nu sunt zugrăviţi ctitorii, aşa cum se obişnuieşte. Pronaosul nu se desparte prin nimic de naos. Icoanele sunt de lemn şi sunt singurele care mai păstrează urme de vechime, fiind roase de carii. De remarcat că din bogata argintărie a mănăstirii nu se mai păstrează astăzi decât o evanghelie legată în argint aurit. Biserica a fost rezidită în 1648 şi în 1848.
🕍În altarul mănăstirii sunt păstrate şi multe cărţi vechi. Este vorba de Sfânta şi Dumnezeiasca Evanghelie, tipărită în Sf. Mitropolie a Bucureştilor la 1750, o evanghelie veche, fără început şi fără scoarţe, o evanghelie legată în catifea şi argint aurit, un minei pe luna septembrie fără început, un minei pe luna ianuarie, tot fără început, un catavasier grecesc, tipărit la Veneţia în 1742 de Nicolae Saru, o altă evanghelie grecească, din 1811, în tipografia lui Teodosie din Ioanina, Chiriacodromion grecesc de Nichifor, arhiepiscopul Astrahanului, din 1837 în tipografia Sfântului Sinod şi un triod grecesc, fără început. Când şi cum a fost întemeiată mănăstirea Râncăciov, precum şi cine a fost primul ctitor al ei, nu se ştie deoarece nu s-a păstrat nicio mărturie scrisă despre aceasta. Unele afirmaţii, ca cea din pisania veche şi cea din diata lui Arsenie Şoimul, au făcut ca şi celelalte mărturii, cum ar fi de exemplu zapisul lui Ioanichie ieromonahul, să considere pe Arsenie întemeietor al acestei mănăstiri, însă acesta este numai cel care a rezidit-o în 1648. Mănăstirea Râncăciov este mult mai veche de această dată, fiind amintită în hrisoave încă din secolele XV-XVI.
📜Cel mai vechi document privitor la ea este hrisovul lui Radu cel Mare din 19 iulie 1498 prin care i se întăreşte moşie în Cârstiani, partea lui Cârstian şi a lui Albul, precum şi alte danii pe care Vlad Călugărul, tatăl lui Radu cel Mare le făcuse mănăstirii înainte. Important de reţinut că acest hrisov este numai o întărire a unor danii anterioare, precum şi faptul că mănăstirea Râncăciov avea pe timpul lui Vlad Călugărul (1482-1495) o bună stare materială. A doua mărturie despre mănăstire o avem din secolul XVI într-un hrisov al lui Radu Paisie (1535-1545) datată din 20 ianuarie 1539 prin care dă mănăstirii mai multe danii. E interesant faptul că de la 1498 până la 1539, adică în curs de 40 de ani, mănăstirea Râncăciov, din bogată cum era, a sărăcit foarte mult. Nu se ştie dacă Radu Paisie a contribuit la înflorirea acesteia pentru că după această dată nu mai există ncio mărturie în acest sens. În afară de hrisovul lui Radu Paisie nu mai avem despre mănăstire în tot timpul secolului XVI decât ştirea că un preot pe nume Toma, din Scheii Braşovului a venit şi s-a călugărit aici în anul 1566. Următoarea mărturie a existenţei mănăstirii este hrisovul lui Matei Basarab de la 1639 privitor la mănăstirile închinate. Arsenie Şoimul face parte din familia boierească a Vlădenilor, familie puţin cunoscută în istorie, dar bogată şi înrudită cu multe familii de seamă cum erau Cantacuzinii, Bârseştii sau Rudenii. Familia este remarcată prin actele de pietate pe care le face. Tatăl său, Dragomir postelnicul din Vlădeni şi fratele său Lăudat comisul sunt trecuţi printre ctitorii mănăstirii Valea. La fel fratele său Ştefan este pomenit în legătură cu mănăstirea Flămânda. Originea acestei familii este în Vlădeni, astăzi un sat în comuna Mihăieşti, judeţul Argeş.
ℹ️Averea mănăstirii, cât, poate, şi poziţia ei oarecum retrasă a atras asupra ei atenţia mitropolitului Varlaam care la 1679, când, după revizuirea procesului fostului mitropolit Teodosie de către Şerban Cantacuzino, trebuind să se retragă din scaun, cere domnului şi primeşte de la el mănăstirea Râncăciov, acolo unde moare în septembrie 1698.
🔳În satul Turculești existau două biserici. Este vorba de biserica cu hramul Sfântul Nicolae, construită la 1870 și sfințită la 1872, situată în centrul satului. Lăcașul de cult a cunoscut multe reparații și alte îngrijiri, în momentul de față fiind una dintre cele mai frumoase biserici din regiune. Pe de altă parte, nu putem să nu menționăm de biserica veche a satului, din lemn, cea de dinainte de translatarea acestuia dintre dealuri, către șosea, prima biserică cunoscută a cătunului Turculeștilor.
⛪Biserica ,,Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” din Valea Călinești, monument istoric, este ridicată, așa cum rezultă din pisania veche, la 1735 de Pătrașcu clucer Călinescu. În catagrafia bisericilor și slujitorilor din județul Muscel la 1832, biserica Valea Călinești apare ,,pă moșia domnului răposatului Gligore Izvoreanu”.
🕌Ca și în Turculești, în satul Vitichesti putem vorbi de existența a două biserici. Biserica nouă, cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” datează dintre anii 1863-1866. Biserica este amplasată în partea de nord a satului, care, în anul 1950, a fost desprins din vechea comună Călinești și alipit de actualul oraș Topoloveni.
⛪O altă biserica însă, mai veche decât această, construită din lemn, a constituit lăcășul de cult al satului până la acea dată.
🖼️Înaintea bisericii actuale, spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, sătenii din Vitichesti se închinau într-o biserica din lemn, ridicată pe unul dintre dealurile satului. Datarea bisericii este întărită și de datele oferite de catagrafia din 1840, în care se specifică: „biserica de lemn cu temelia de zid ce este de 60 de ani…”.
🕌Construcția bisericii ,,Sfinții Împărați Constantin și Elena,, din Vitichești a început în anul 1863 și s-a definitivat în anul 1866. Lăcășul are formă de nava, cu o singură turlă, pe pronaos, octgonală, cu patru ferestre. Acoperișul a fost, și acesta, inițial, din șindrilă, fiind învelit cu tablă în anul 1931.
🔷La începutul lunii august 1938, moștenitorii defunctilor Sofia și Iorgu Costopoll, care trăiseră în Călinești și Țigănești, hotărăsc să doneze Fundației Culturale Regale „Princepele Carol” din București, averea situată în comunele Călinești și Țigănești. Moștenitorii soților Sofia și Iorgu Costopol condiționează, în același act, donația, specificând obligativitatea că pe o proprietate donată să se facă un cămin cultural care să le poarte numele, astfel se înființează, în Turculești, Căminul Cultural Sofia și Iorgu Costopol. Căminul Cultural este afiliat Fundației Regale Principele Carol. Într-un raport de activitate pe anul 1939 sunt menționate eforturile reprezentaților instituției de a ridică nivelul vieții sociale și culturale din comună.✝️Opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate că monumente memoriale sau funerare de interes național:
1️⃣Crucea datând din 1660 din cimitirul bisericii Turcului din Cârstieni;
2️⃣Crucea datând din 1724 de la fântâna veche și casă Ghencea Silviu (nr. 75) din Ciocănești;
3️⃣Crucea datând din 1713 de la casă Ionescu Nicolae (nr. 49) de pe DN7 în același sat;
4️⃣Crucea datând din 1726, strămutată în 2000 în fața casei parohiale (nr. 284) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu);
5️⃣Crucea-pisanie a fostului schit Lacu Negru datând din 1759, cruce aflată astăzi în curtea cimitirului bisericii „Cuvioasă Paraschiva” din Radu Negru;
6️⃣Crucea datând din 1667 aflată în curtea bisericii „Sfântul Dumitru” din Văleni-Podgoria;
7️⃣Crucea datând din 1727 aflată în același sat, la 500 m sud de biserică, lângă casă cu nr. 129;
8️⃣Crucea datând din 1663 aflată în curtea bisericii „Sfințîi Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din satul Vrănești.
👥Printre personalitățile comunei se numără
👤Emanuel Voinescu, locotenent erou, mort pe câmpul de lupta la Odessa în al Doilea Război Mondial;
👤Silvestru Voinescu, jurist, om de cultură, manager, memorialist;
👤Gheorghe Gomoiu, profesor, dirijor cor și orchestra, memorialist;
👤Adrian Mutu, fotbalist, decorat cu Medalia „Meritul Sportiv”, cel mai bun marcator din istoria naționalei României, cu 35 de goluri înscrise, record pe care îl împarte cu Gheorghe Hagi.

Bibliografie Monografia comunei Călinești, Maria Stancu, Editura Larisa, Câmpulung Muscel, 2011Misterul mănăstirii în formă de cruce de la Râncăciov. Evanghelia de la 1750, păstrată cu sfinţenie în incintă | adevarul.ro


Sursă: Marius Nicolaescu