(+40) 734 664 847 [email protected]
Cultură – Orașul Ștefănești

Cultură – Orașul Ștefănești

🏙Ștefănești (în trecut, și Târgu Dealului) este un oraș în județul Argeș, format din localitatea componentă Ștefănești (reședința), și din satele Enculești, Golești, Izvorani, Ștefăneștii Noi, Valea Mare-Podgoria, Viișoara și Zăvoi. A devenit oraș în anul 2004.
📍Orașul Ștefănești este situat în partea Central – Sudică a Județului Argeș, la Sud-Est de Municipiul Pitești. Orașul se întinde pe o suprafață de 60 km.Localitatea Ștefănești este considerată una din cele mai vechi așezări umane din zonă, cercetările arheologice ducând la descoperirea unor topoare de piatră vechi de aproximativ 4.500 – 6.000 ani, a unor monede datând de pe vramea dacilor (in zona Targu – Dealului), precum si a unor depozite de vase de lut din epoca feudalismului timpuriu.
⏳La sfârșitul secolului al XIX-lea, Ștefănești era o comună rurală în plasa Argeșelul a județului Muscel, fiind formată din satele Ștefănești și Izvorani, cu 1628 de locuitori. În comună existau trei biserici și o școală înființată în 1866.La acea dată, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau și comunele Golești (reședința plășii Podgoria) și Valea Mare (în plasa Râurile). Comuna Golești avea în compunere satele Golești, Uderu și Valea Boierească, având în total 800 de locuitori. În comună se aflau casele familiei Golescu, o biserică și o școală cu 63 de elevi. Comuna Valea Mare, cu satele Câmpul, Valea Mare, Enculești și Ploscariu, avea 1172 de locuitori; existau și aici 3 biserici și o școală.În orașul Ștefănești se află cincisprezece monumente istorice de interes național.
🛕Ca sit arheologic este clasificat ansamblul curților boierești ale slugerului Mușat (1601-1700) din localitatea urbană principală a orașului.
📌Alte opt sunt monumente istorice de arhitectură. În Golești se află curtea Goleștilor (sec. XVII-XIX) — ansamblu alcătuit din conac (1640), baia turcească (secolul al XVIII-lea), clădiri-anexă (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), clădirea școlii și a administrației (începutul secolului al XIX-lea), fântâna Goleștilor (mijlocul secolului al XVII-lea), parcul din jurul conacului (secolele al XVII-lea–al XIX-lea), turnul porții (mijlocul secolului al XVII-lea, refăcut la începutul secolului al XIX-lea), zidul de incintă cu 4 turnuri de colț (mijlocul secolului al XVII-lea), chioșc (secolul al XIX-lea); parcul alăturat incintei (secolele al XVII-lea–al XIX-lea) și busturile Goleștilor (clasificate ca monument de for public) — apoi ansamblul bisericii „Sf. Treime” a curții Goleștilor (1646) — ansamblu alcătuit din biserica „Sf. Treime” (1646), turn clopotniță (sec. XIX) și zid de incintă (sec. XIX) — apoi Muzeul Pomiculturii și Viticulturii din România (secolul al XVIII-lea–începutul secolului al XX-lea).
🏛Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un loc minunat, în care retrăiești momente importante ale istoriei românești din secolele XVIII-XIX. Istoria familiei Golescu, una dintre cele mai importante familii boierești din Țara Românească este strâns legată de conacul construit în 1640. Această construcție nu a fost o simplă casă locuită. Conacul a reprezentat sufletul acestei familii, locul care le-a conferit Goleștilor identitate și putere de a rezista de-a lungul veacurilor.Tot pe teritoriul Orașului Ștefănești întâlnim și conacul familiei Goleștilor (Muzeul Golești), precum și fostul conac „Florica” al familiei care a dat țării doi dintre făuritorii României moderne, respectiv pe I.C. Brătianu ți fiul sau Ionel I.C. Brătianu – personalități de care se leagă evenimente de seamă ale istoriei țării noastre, precum Revoluția de le 1848, Unirea Principatelor din 1859, Războiul de Independență din perioada 1877-1878 și Făurirea Statului Național Unitar Roman în urma primului război mondial din perioada 1916-1918.
⛪️Biserica Brătienilor, aflată la doar câteva sute de metri mai jos. Biserica a fost construită de acelaşi arhitect francez care a refăcut şi Mănăstirea Curtea de Argeş. Trei foşti prim-miniştri ai României sunt îngropaţi aici: Ion C. Brătianu, Ionel Brătianu şi Vintilă Brătianu. Biserica Sf. Ioan Botezătorul este locul unde sunt înmormântaţi majoritatea membrilor familiei Brătianu. Biserica a fost construită în 1898 după planurile arhitectului francez Andre Lecomte du Nouy, acelaşi care restaurase şi mănăstirea Curtea de Arges.


Sursă: Marius Nicolaescu